Ghiduș, năzdrăvan, imprevizibil, predispus la replici dintre cele mai îndrăznețe, așa cum sunt și versurile sale, Emil Brumaru nu a ezitat să comunice în fel și chip atât cu cititorii săi, cât și cu colegii de breaslă – scriitorii. Într-o vreme, pe la începutul anilor 2000, oricine îl putea găsi pe site-ul său „Hobbitul”, pentru ca, mai apoi, poetul să se mute cu toate bagajele (poezii, fotografii etc.) pe Facebook, de unde nu lipsea aproape în nicio zi. Spontan în replici, îndrăzneț în interacțiunile sale literare cu scriitorii și scriitoarele, Emil Brumaru s-a risipit din plin și în spațiul virtual al megabiților. Inevitabil aproape, Ruxandra Cesereanu (cunoscută în anii 2000, în mediul virtual, și ca Mesmeea, după numele blogului ei) și Emil Brumaru (Hobbitul), ca doi grei ai internetului (probabil unii dintre primii scriitori care au avut bloguri, în România, la începutul anilor 2000), s-au prins într-un scurt duel poetic (o joacă pe mail, care a căpătat forma unui epistolar în versuri), fiecare cu stilul și cu arma sa poetică (ușor recognoscibile, de altfel, la fiecare dintre cei doi). Duelul în versuri a avut loc între anii 2002-2004. Ruxandra Cesereanu ne propune pe Literomania câteva „replici” iscusite din acest duel. Am păstrat, pentru autenticitate, ortografia fără diacritice. (Literomania)
Hobbitul:
„Mesmee
dulce, vrajitoarea mea grasuna,
Auzi cum cintecu-mi in preajma ta rasuna?
Potzi tu prin ani
s-ajungi din nou la mine,
Cel doar cu douazeci shi patru de rubine
In suflet shi cu ochii mai rotunzi
Chiar decit scafirlia ce tzi-o tunzi?
Raspunde Hobbitului,
Nenorocitului!!!”
Mesmeea:
„Maestre PreaHobbit,
din Rodos am venit
cu mirodenii si povesti mirobolante,
in care cruciatii si Musollinii dantuiesc frenetic
cu niscaiva bacante.
Dar acu’ ma duc putin la Venetia,
la curtezane, cu dogii morti
sa halucinez printre taverne cu lasagne,
si-un vin de Chianti vreau sa beau
ca sa-mi iau mintile intrucitva,
poate-oi uita paradisul din Rodos
ori infernul clujevit de mucava,
nu mi-ar strica niste purgatoriu
de celofan ori staniol,
ca altfel voi sfirsi
ca o homunculusa in formol.
Mesmeea-darcleea”
„Hobit jongler si Brumarel,
Femei si dulci, si acre ti-au intrat sub coaste,
Semn ca printr-atitea pubisuri albastre
Sunt si carnuri maiastre, dar si destule proaste.
Ca fraier somnolent intr-ale curtenirii vorbe,
C-un submarin erotic te-ai scufundat la suprafata
De parca toate fetiscanele, nimfetele si matahalele (fatale)
Ar fi gasit folositor ca sa-ti desire jartierele din doasca-n doasca.
Cu chiote si citeva mascari zic aferim, magistre, de-asemenea urzeala,
Mai bine te scoboara-n submarinul cel erotic si stai acolo pina la apocalipsa,
Cu unghiile-nfipte in rai si cu preaingerestii dinti de lapte lipsa.
Mesmeea”
Hobbitul:
„tulburatoare mesmeea
da-mi cheia
lacatului tau
de la centura
de dincolo de bine shi rau
sa ne iubim o clipa de-a dura
p.s. la urma cedeaza-mi shi gura!
Satana care-tzi linge rana”
Mesmeea:
„Sataneu e o dihonie neerotica,
Asa incit cu Dinsul nu prea vreau sa am de-a face,
Nedorind eu sa par o fetiscana nevrotica,
Nuri zgubilitici si coapse sporadice, ei drace,
Oare ce vreau sa zic cu aceasta, fantasta de mine
Delireaza c-un fel de capsuni macerati in creier,
Acolo unde zornaie un scelerat si afrodisiac de greier.
Mesmeea”
http://www.litero-mania.com/mesmeea-si-hobbitul-un-duel-in-versuri/