Femeia somnola lângă fluviul de piatră, femeia era fericită și nostalgică din pricina fântânilor, în vreme ce două balerine amatoare făceau piruete pe caldarâm iar un necunoscut le fotografia pentru albumul de artă al veacului. Madonele păreau la fel de multe precum statuile faunilor, iar bisericile la fel de spornice precum edificiile populare cu economii de-o viață. Câte femei nu se găseau, oare, concentrate în această femeie zăcătoare pe lespezile fierbinți, câte trupuri nu deveniseră deodată suflete și nu se bucuraseră în langoarea lor văratică, întinse leneș la soarele ridicat peste coline, în logii de marmură!