O sofa aproape psihanalitică (2)

IMG_8863

Am dus mai întâi sofaua pe Cetățuie: orașul văzut de sus devenise, brusc, o polemică a bisericilor și a religiilor, chiar dacă războaiele s-au estompat astăzi. Sofaua era un cocon și un cuib. Sofaua pentru povești devenise un pod și o ceașcă de cafea împărțită în două. Deja soarele ardea dimineața. Sofaua dezghiocată (cu miezul scos, ca să încapă cele două făpturi în dialog, Josef și cu mine) era ca o spumă de vișine. În locul miezului scos, sofaua urma să fie umplută cu poveștile noastre despre oraș, despre viață și istorie. Și cu trupurile noastre la un capăt și la celălalt al buretelui roz. Ca într-o capelă moale, igienizată și, în același timp, expusă. O capelă pentru spovedanii despre un oraș. Sau, poate, orașul însuși ne spovedea pe noi, presupușii duhovnici!

IMG_9114

Am pornit-o apoi spre Calvaria, să ne încercăm norocul. Astăzi, spațiul Calvaria (biserica și grădina) este spațiu protejat, nu mai poate intra oricine, nu mai poate fotografia ori filma oricine. Dar am avut noroc: un administrator scund (care, odinioară, totuși, alungase niște vrăjitoare închipuite de pe dealurile Calvariei, ehei!) ne-a îngăduit să ne aranjăm sofaua în iarba verde, printre cruci, apoi pe dealul Calvariei de unde, într-o parte se zărea, compact, cartierul muncitoresc al Mănășturului dominat de blocuri din perioada comunistă, iar în cealaltă parte se zărea verdeața mistică a bisericii. Nu am vorbit cu Josef despre o mistică oficială, ci despre o cale vizuală interioară de a percepe lucrurile. Mănăstirea regală de odinioară a regelui Mathias devenise o pânză de fond. Iar lumina era atât de vie încât devenise tăioasă.

Anunțuri

5 răspunsuri to “O sofa aproape psihanalitică (2)”

  1. sauribalic Says:

    sauribalicii au vizuina aproape de locul de pe cetăţuie unde a stat canapeaua psihanalitică. copiii din împrejurimi mult timp au vorbit despre un experiment de teleportare 🙂

  2. mesmeea cuttita Says:

    … grozav! trebuie să le dau atunci sauribalicilor o bucățică din sofaua de teleportare, fiindcă se mai găsește așa ceva, undeva în afara zonei Clusium 🙂

  3. sauribalic Says:

    🙂

  4. scorchfield Says:

    dacă, și cele ce voi scrie țin numai de cele închipuite, canapeaua era în țiplă și locul ei final în Someș… ca o răzbunare asupra celei ce ne îmbie la o lene prelungă! 🙂

  5. mesmeea cuttita Says:

    :))))) sofaua nu a fost aruncată în Someș, ci părăsită în afara orașului, într-o clădire abandonată stil Stalker (Tarkovski) – dacă nu o va fi furat cineva între timp 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: