Zius și Kore la Delphi

IMG_6604

Timpul era pe vremuri un delfin de calcar. Măslinii au închis apele din Corint și au îndepărtat întinsa mare până când povârnișurile au crescut și s-au lipit de cer.

Zius își toarnă ulei de măsline pe mâini și pe coama căruntă, arată acum ca un pirat sătul de câte-a făcut. Padre, îi spune Kore, nimeni nu ar mai spune că ești stăpân de zei, ci un păstor de capre uitat pe muntele Parnas. Ochiul tău aprig s-a încețoșat și torsul tău s-a-mpuținat, dar mintea ta e tot a zeului dintâi.

Aici, acum, cărui stăpân ne închinăm? Vreunui izbăvitor, erou ori dregător?

Kore avea pe degetul mic un inel de argint, cu zurgălăi, de pe vremea când era fată. Așa că scutură din el ca dintr-un clopoțel. Deci cărui zeu să ne-nchinăm de-acum? E unul și mai bătrân decât noi sau celor mai tineri care-s mai mulți și smintiți?

Padre, poate că Pythia ar trebui să te descânte, ca să te tămăduiască de glaucom. Încă mai ai puzderie de tunete în piept. Ești Zius.

IMG_6549

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: