Ceea ce vedem și văd și ceilalți prin noi (sau dincolo de noi)

IMG_1534

Creta 2018 a fost o încercare de a vedea tulburătoarea frumusețe, ajutându-i și pe alții să o vadă, la întoarcere. De mai multă vreme deja, povestesc cu câțiva dintre prietenii mei despre arta fotografiei în care nu omul e cel care trebuie fotografiat în peisaj, ci peisajul e cel care adăpostește omul și îngăduie să fie văzute, dincolo de om, tulburătoarele frumuseți ale lumii. Nu eu, ci ceea ce văd eu, tulburându-mă când văd (privesc), lăsându-i și pe alții să privească peste umărul meu (sau dincolo de el). Lucrul acesta l-am făcut în trei secvențe cretane: la Balos (unde am coborât la mare de pe munte), în portul venețian al orașului Rethymno și la Preveli (la țărmul mării cretane unde un izvor dulce vărsându-se în mare, gardat de o pădure de palmieri, a dăruit un peisaj sălbatic aparte).

IMG_5711

IMG_1697.JPG

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: