Despre cum nu știu unde mă aflu

 

DSC_1439

Uneori, dimineața, când mă trezesc, nu știu unde mă aflu. Mă dezmeticesc cu greu până înțeleg unde mă găsesc, acasă adică. Ceva din somnul cu lucruri, povești, personaje și călătorii încă mai stă în mine atunci, ca un firișor de sânge, uitat sau înțepenit, curgând leneș sau de-abia picurând. Starea asta de confuzie generează senzații noi, un fel de tranziție între ce fac eu ca făptură socială și ceea ce nu știu oamenii ceilalți despre mine (că fac sau aș putea face).

Dragonul-mascotă de la Salonul de carte din Torino m-a ajutat să pricep lucrul acesta, tranziția sau puntea dintre lucruri. Asemenea lui, făcut din ceară ori plastic, sunt și eu dimineața, când nu înțeleg unde mă aflu. De aflat mă aflu, totuși, undeva, dar e foarte greu să îmi dau seama unde, până când încep să se audă zgomotele, foșnetele, iar culorile primesc densitate și intensitate. Atunci mă trezesc ,dar, asemenea dragonului-mascotă, nu uit că există atâtea alte lumi care nu se arată decât intermediar și fragmentar, până când să fim primiți în ele și ospețiți ca jivine noi, din lumile noastre obișnuite.

DSC_1436.JPG

2 Răspunsuri to “Despre cum nu știu unde mă aflu”

  1. iubire Says:

    De fapt, nici macar o acasa nu are nimeni pe Pamant.

  2. mesmeeacuttita Says:

    🙂 s-ar putea

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: