Dimineața, uneori, țin o bărcuță în mâini. Din ea cresc tulpini fragede, ca părul de la subsuori ori ca niște măturici sau gene. Copăceii au bobițe de ochi la capătul ramurilor. Eu nu mă uit la nimic, doar țin bărcuța în mâini. Sau dacă privesc undeva, atunci e dincolo. Poate că va lua cineva bărcuța, ca să îi dea drumul pe ape.
(Pictură de Dilyara Nassirova)
Lasă un răspuns