șepci și geamantane (ursuleț cu guleraș)

baiutei

De la început am fost captivată de șepcile și de geamantanele celor două personaje din fotografie (de fapt, este vorba despre trei personaje, căci ursul este, și el, omuleț, aici). Câmpia din spate este tot un personaj, de baraj și graniță (chiar). Dar lucrul cel mai de preț pare a fi, de departe și de aproape, conținutul celor două geamantane care sunt de joacă și de călătorie. Unde? Nicăieri. Asta este cea mai mare plăcere în copilărie – să te pornești către/spre undeva, ca să ajungi nicăieri, întrucât nu capătul călătoriei este cel fascinant, ci începutul ei. Iar la început sunt întotdeauna cuvinte exclamative, așteptări, miraje, hipnoze, ambiguități, uimiri, exaltări, extazuri/extaze.

Anunțuri

4 răspunsuri to “șepci și geamantane (ursuleț cu guleraș)”

  1. Fridolin Says:

    Asa ar trebui sa fie si când,din
    greseala,ne facem mari : calatoria
    sa fie mai importanta decât destinatia.
    Pe ursulete,eu unul îl gasesc cel mai
    curajos dintre oamenii aceia mici : e
    singurul care pleaca la drum fara bagaj,
    bizuindu-se pe camarazii lui. Si-la o privire
    mai atenta- tot ursulicul acela e si cel mai
    serios dintre oameni 🙂 Si mai e si elegant ! 🙂
    Destinatii ? Griji ? Întrebari ? Temeri ? Niciuna!
    De fapt,ursul pare ca-i duce pe copii (ceea ce nu
    e deloc imposibil,dealtfel).

  2. gravgravatar Says:

    Aici e un elogiu al ursulețului cu care sunt foarte de-acord!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: