pamflet vs. escapism

Oricât umor negru (sau umor pur și simplu, gri – de pildă) aș avea, simt acut sindromul schizoidiei socio-culturale : pe de o parte îmi vine să emit pamflete barbare pe marginea prestației hahalerelor și a frustraților-defulaților în vogă (nu doar în volutele politicii, dar și în analele umanității din mileniul trei, atât de gregară, flatulentă și eructoidă, lingvistic vorbind ), pe de altă parte reacția de recul e previzibilă – cât mai adânc și departe de oameni, în anti-realitate, escapism, fantasy and Co. Dacă rămân în prima dimensiune, mă percep redusă la absurd și adaptată cu de-a sila la o realitate pe care nu vreau să o ingurgitez, dar care se derulează indiferent de mine și mă izbește ritualic, pe ringul de box al sociopatiei contemporane. Dacă mă agăț de a doua dimensiune, risc să fiu atârnată de o funie mult prea mătăsoasă ca să mă și convingă că nu voi cădea, finalmente, nu pe o saltea cu apă, ci pe o platformă de nisipuri mișcătoare în care sufocarea cu încetinitorul este singura certitudine, după aroma insidioasă a lumilor care nu există și nu vor există altundeva decât în mintea mea doritoare de supradoza nonrealității.

Anunțuri

8 răspunsuri to “pamflet vs. escapism”

  1. FID DeScribor Says:

    Mai demult vorbeam despre un fel de fantasme ale dezastrului, despre cum spleen-ul nepoetic cuprinde lumea si despre altele. Eu cred ca ele exista acum. De acum.
    Iar celelalte lumi, chiar daca cu greu, sunt in minte, insa intr-un alt fel decat ideile, fantasmele sau fantasmagoriile. Ele respira intr-un fel de liniste prin care am senzatia ca ma pot pot ridica deasupra lucrurilor, intr-un soi de coerenta a micro-viziunilor noastre, intr-un fel de strecurari din si prin plasele lumii.
    Am senzatia ca tot ce `primim` nu e de aici, e din alta parte. Ca ancorele sunt acolo.

    • mesmeeacuttita Says:

      DeScribor, ancorele ar putea fi (sunt) niste marcaje tranzitorii – dar cum sa le transpui pe blog, fără să nu riști o litotă?!
      🙂

      • FID DeScribor Says:

        Cam ca in mesajul din sticla…
        Adevarul e ca mi se pare, cateodata, aproape imposibil de compus un text pentru `aici`. Ca exista prea multe amestecari ale cuvintelor, de orice fel. Un teribil sentiment ca toata lumea stie si vorbeste aceleasi lucruri. Blogurile devin uneori Blogobabeluri. Apoi ma gandesc ca, de fapt, scriind aici despre lumea din alta parte, fara amestecari, macar in anume momente, mentinem o legatura.
        Altceva nu imi vine in minte acum, deloc.

      • mesmeea cuttita Says:

        … aici, acolo și dincolo (o întreagă poveste fără sfârșit) 🙂
        (sindromul Fantazia)

  2. vicuslusorum Says:

    Doamne, ce betie de cuvinte.

  3. scorchfield Says:

    cu mine, cu mine, cu mine;
    cu tine, cu tine, cu tine;
    cu noi, cu noi;
    cu voi, cu voi;
    cu toți;
    cu netoți.

  4. FID DeScribor Says:

    Iar Tzara zice, din tara lui:
    `Here we are dropping our anchor in fertile ground.
    Here we really know what we are talking about, because we have experienced the trembling and the awakening. Drunk with energy, we are revenants thrusting the trident into heedless flesh. We are streams of curses in the tropical abundance of vertiginous vegetation, resin and rain is our sweat, we bleed and burn with thirst, our blood is strength.`

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: