Laura Covaci – spaime și angoase

laura 10_n

Laura Covaci (născută în 1964) este, cu siguranță, pictorița pe care o cunosc de la începuturile ei, cu toate etapele sale creatoare – de la personajele diforme din foarte tinerețea ei, la făpturile postumane și la păpușile recreate mult mai târziu, la maturitate. Ceea ce m-a fascinat mereu în pictura Laurei Covaci a fost patologia lăuntrică a artei sale, prin niște personaje care au reprezentat, pentru mine, aproape întotdeauna, un stadiu al omului ca neființă-în-viață. Ceva a înrudit-o (dar de foarte-foarte departe) cu Delvaux și Magritte; dacă teatralitatea angoasantă a acestora a fost și este una maximă, teatralitatea picturală a Laurei Covaci este una minimă, aprofundată, însă, în straturi foarte subtile.

laura 4image008

laura 1image006

Deși personajele Laurei Covaci sunt sau par statice și pasive, viața pulsează în ele exclusiv prin neliniști, frici acute, spaime. Toate aceste personaje sunt, de fapt, lăuntrul lor, de aici și faptul că majoritatea sunt relativ ori vag îmbrăcate, de obicei, dezgolite (fără să ajungă totuși la o despuiere evidentă). Aceste frici, spaime, neliniști, angoase sunt rafinat scoase afară și livrate ochiului spectator. Diformitatea personajelor este una lăuntrică și nu una exterioară, vădind atât o postumanitate cât și o pre-umanitate concentrate în creier, inimă și de-abia în ultimul rând în trup.

laura  8967_1_22

laura 68_30

Fricile și spaimele, angoasele și neliniștile nu pot fi numite și identificate cu exactitate, ci se păstrează între granițe inefabile. Tocmai în acest inefabil stă talentul de excepție al Laurei Covaci. Ea sugerează fricile grave din noi și refuză să le numească sau le conturează tocmai prin inexprimabil. Inexprimarea fățișă a acestor neliniști este tocmai forma de la le scoate din ascunziș și de a le expune subtil, dezvăluindu-le doar intuitiv. Angoasele și spaimele sunt bănuite, dar nu sunt rostite și numite, refuzul formulării lor făcând parte din strategia pictoriței. Neexprimând aceste angoase, Laura Covaci ne face să ne apropiem singuri și să le cunoaștem pe cont propriu, pictorița fiind un soi de medium sau de punte. Inexprimabilul este sau devine, în acest caz, o metodă de autocunoaștere.

laura 494234_783452

Pentru alte lucrări ale pictoriței poate fi consultat și site-ul: http://www.phantasma.ro

laura 6dec-2011-134

Anunțuri

2 răspunsuri to “Laura Covaci – spaime și angoase”

  1. scorchfield Says:

    din partea mea ca zmeu:

    ≪Pesimismului integral i se mai poate da și un alt răspuns. frivolitate absolută: „E foarte greu să ne luăm în serios pe noi înșine, îi scria Voltaire Doamnei du Deffand. Dacă natura nu ne-ar fi făcut puțin frivoli, am fi fost foarte nefericiți.
    Doar frivolitatea face ca majoritatea oamenilor să nu se spânzure.”≫

    Roland Jaccard, Tentația nihilistă, ed.Bastion, 2008, pag.74-75.

  2. mesmeea cuttita Says:

    va fi fiind așa cum spun Jaccard și, înaintea sa, Voltaire!
    și, totuși, cine ar putea să dea un răspuns definitiv angoaselor haihui?!
    nu medicina (în știință sunt prea multe greșeli survenite din deformație profesională), ci (eventual) arta.
    sper.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: