Domnul Max în scaunul lui cu rotile și eu în stânga lui

GEDSC DIGITAL CAMERA

 

Max Vrăjitorule, capul îmi stă corect prins cu șuruburi de gât,

e vremea să-l tai și să-l așezi cu marginea răsfrântă,

cutia mea craniană vrea să fie o muzicuță,

pe străzile unde nu calcă surdo-muți.

Tu stai în scaunul cu rotile iar eu în stânga ta

cu singurul meu cap tăiat.

Pe sub rochie mi se zăresc jartierele de fetiță

și cămașa de noapte de odinioară.

Tu ai mantie stacojie și-mi coși câțiva nasturi de șira spinării.

Copiii scot baloane de săpun prin gura păsărilor

în timp ce eu vorbesc ca o sperietoare de om.

Pe genunchi ai un patefon,

scaunul tău cu rotile e o pantofăreasă

în hipnozona din burta de cactus.

Îmi mângâi mănușile ca pe niște măruntaie ce mă despart de lume.

Degetele stau drepte ca seringile,

binevenită e lobotomia la care m-ai silit în vârful Turnului Eiffel!

Am un costum vechi de baie

cu care-ți ating barba de trompetist

și genunchii umpluți cu șuruburi.

Tu ești Ubu și Falstaff și încă vreo zece născocitori cu degetele lipsă.

Tu ești Maximus Imperator cu o perucă-paravan.

Tu știi, Vrăjitorule, că dezordinea mentală e foarte sănătoasă.

Voi fi o dansatoare cu pulpe croșetate și vena jugulară goală pușcă.

Voi fi FATAGAGA cu tifoane la glezne.

Voi fi o circăreasă cu pieptul din căluți de mare și pomeți de rinocer.

Voi fi o canibală hrănită cu bambus interzis.

Voi zbura într-un Montaigne Russe

închipuindu-mi că am șase surori gemene

prăbușite pe fereastră direct în Sahara.

Resturi de păsări portocalii într-o mlaștină neagră

și iată-mă astfel împărăteasa ta, Vrăjitorule Max,

în patria albinelor lui Ishtar.

Lecția de anatomie pe creier e glorioasă,

sunt chiar în centrul astrului cu păr de asparagus,

cățărată pe stâlpi totemici ca să fiu mâncată.

Din creierul meu a rămas o pădure cu lucși în vârf.

Acum sunt îmblănită în roșu-purpură

și dorm într-o mlaștină cu verze,

în vreme ce domnul Max e somnambul în scaunul cu rotile.

Coapsele mi s-au făcut din bureți de lână,

oscioarele s-au strâns ciorchine cu lujeri de vată,

schelete pitice la rădăcina pădurii au buruiană pe ele,

fiindcă Imaculata Concepție tocmai s-a instalat.

Obiecte necunoscute se mișcă printre orbitele mele în ciorapi de mătase.

Anunțuri

4 răspunsuri to “Domnul Max în scaunul lui cu rotile și eu în stânga lui”

  1. scorchfield Says:

    http://www.diariouno.com.ar/afondo/El-poeta-su-esposa-y-los-dos-pintores-20130212-0028.html

    Găsi că mijlocul spune totul,
    La fiecare mediană, se răsfrânge locul.
    Ar fi, dacă s-ar putea să fie altcumva,
    Acum sigur că ar putea fi ceva.

    ????
    🙂

    P.S.
    Frankeștainian poemul înșurubat de suprarealism!

  2. mesmeea cuttita Says:

    dicteu automat la Viena, in palatul Albertina 🙂 – de aici delirul cu tâlc la retrospectiva Max Ernst!

    (trioul la care trimite linkul e in regula, mai interesanta a fost istoria dintre Max si Leonora, apoi Max si Dorothea – pe miliardara Peggy o las intentionat intr-un colț)

  3. fashion Says:

    I know this website provides quality depending posts and other data, is there any other web page which presents such things in quality?

  4. mesmeea cuttita Says:

    who knows?!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: