Ferocitatea poeziei feminine s-a mai îmblânzit în ultima vreme. În ce mă privește, am rămas o autoare și o spectatoare (empatică) a cinismului melancolic. Aici îmi este locul și acesta îmi este gradul de rudenie cu ceilalți/celelalte. Nici melancolia sută la sută, nici cinismul integral nu mi se potrivesc.
februarie 23, 2013 la 9:41 pm |
februarie 24, 2013 la 11:29 am |
?!?
februarie 24, 2013 la 12:11 am |
În felul în care melancolicul frizează schizofrenia, nu încetăm să iubim călătoria.
În felul în care călătoria, frizează iubirea, nu încetăm să ne dorim scăparea, de fapt; sclipirea.
februarie 24, 2013 la 11:30 am |
de unde ideea de schizofrenie benefica si constructiva ?!
(de fapt e vorba despre calatorie, aici) 🙂
februarie 24, 2013 la 10:43 pm |
Deosebita fotografie!
martie 21, 2013 la 11:03 am |
ati gasit doza potrivita din fiecare.