cerb

Cel mai curajos și delicat poem erotic pe care l-am auzit la festivalul de literatură de la Neptun.

 

Barbara Korun (Slovenia)

 

Cerb

 

Mă trezesc din somn, încălzesc limba cerbului între picioare,

prin uși deschise lumina serii intră orizontal.

Cerbul îmi adulmecă delicat, sânii, mă linge

cu limba lui aspră pe vulvă, pe piept, pe față.

Mireasma lui mă îmbată – pământ, mușchi, teamă, putreziciune –

mirosul crud al instinctului.

Cerbul stă întins alături, lipit de pântecul meu neted,

eu îmi trec mâna prin părul lui încâlcit.

Își înalță mândru capul, privește pădurea.

Penisul gol i se face roșu în penumbra serii.

 

Timpul se-ngroașă. Întind mâna în beznă, ating corp de bărbat.

Dorința se trezește în mine, sunt deodată în rut.

El mă iubește simplu, direct; mă ține aproape.

Poartă în mâini vântul din nord și din sud.

Fluvii și oceane îi trec prin corp.

Gura lui e caldă, plină de ploaia verii.

Cântece ale pământului și de dincolo de pământ umplu odaia.

Fața lui când și când se-arată în luciul lunii.

 

El nu mă privește în ochi, mă apără de el însuși.

Când e cu mine se-ntâmplă

să nu mai simt pământul sub picioare.

Câteodată dorința-i umple buricul, un izvor limpede.

Se face fântână și scuipă lavă.

Nu mă rănește niciodată.

Nesfârșit de atent mă întoarce cu burta la pământ,

când mă mușcă de gât și-i simt respirația fierbinte

știu că mă va cruța.

 

La apropierea zorilor îi simt coarnele mici în păr.

Blana-i crește pe cap pe spate și pe crupă.

Pe burtă-i cresc deodată smocuri de iarbă animală.

În zori el are cap de cerb, ochii lui, nu tocmai de om, mă privesc.

Sunt ochi de dincolo de frontieră.

Absent, mă mângâie cu mâini de corn.

Îi văd coarnele rămuroase cum înmuguresc și se resfiră.

 

Mireasma dimineții umple coliba, el se ridică să plece.

O scurtă privire spre mine cât stau în ușă

mă spintecă-n două, cad la pământ în flăcări.

Aud boncănitul copitelor ascuțite plecând,

Jumătățile mele arse dau în floare.

Anunțuri

43 răspunsuri to “cerb”

  1. echt Says:

    e minunat cum poeta, prin magie – celalalt nume pentru dorinta – transforma – alchimic desigur, cerbul cel sarac – in – privinta-lumii intr-o fiinta deschisa, luminandu-i intunericul sau sacru. curajos poem intr-adevar.

  2. mesmeea cuttita Says:

    asa cred si eu 🙂

  3. ora25 Says:

    of, sunt foarte curioasă cum e cel mai indelicat 😦

  4. scorchfield Says:

    Am impresia că Acteon a dat năvală, Zeiţa adormită l-a lăsat, afară câinii vânătorului alergau după iepuri…
    🙂

  5. mesmeea cuttita Says:

    hmmm! cam asa…

  6. FID DeScribor Says:

    Pot sa fiu oarecum `mechant`? Trebuie sa fie destul de fericita poeta Korun ca n-a scris prima oara in romana. Ce se spune despre asa un poem cand e scris undeva si cand e scris la noi? Asta ar fi o intrebare, nu pentru mesmeici, evident.
    Din alt punct, cerbul e cu totul straniu, caci are coarnele dublu ramificate. Adica un minotaur fractalic, sa zic asa cam brutal. Care patrunde peste tot, ca o substanta vie.

  7. mesmeea cuttita Says:

    faina ideea cu minotaurul fractalic! (i-ar placea si autoarei slovene)

    iar prima observatie a lui describor e intru totul valida – un asemenea poem scris direct in limba (bastinasa) romaneasca ar fi, probabil, lapidat!

    doar fiindca ar fi scris de o femeie.

  8. lolablau Says:

    snobisme. toata lumea scrie nimeni n-are talent. poemul e ridicol si zoofil. am ras de m-am prapadit. tot sincer. marilor artisti li se iarta rateurile, dar artistilor mici nu li se pot ridica peste tot statui.

    • evazionista Says:

      ,,toată lumea” nu scrie…literatură. 🙂 Nici măcar pe ,,feisbuc” nu scriem toţi. Există mulţi care n-au mai scris de ani nici măcar un bilet pe frigider, îţi probez. 🙂

  9. scorchfield Says:

    şi eu care credeam că aberez, dar doamna de mai sus are mare dreptate!
    pot „să sărut-mâna” ?!

  10. mesmeea cuttita Says:

    deci asa cu snobismul si aberatia…

  11. mesmeea cuttita Says:

    rautaciosi mai sunteti astazi 🙂
    (amandoi)
    nu-i asa rau poemul, chiar daca suna zoofil (iar in engleza suna mai bine decat in romaneste – dar, fireste, respect opinia miss lolablau- mr. scorchfield)

  12. FID DeScribor Says:

    Ceea ce spun, printre altele, e ca textul e cu mult `deasupra` (asadar, contra directiei lui) unor texte consacrate ca erotice. Adevarul e ca e riscant sa scrii despre asa ceva, in primul rand pentru ca poate sa fie o subminare din interior si o dorinta de exorcizare autoreflexiva. evident, de multe ori nu e asta, dar daca e…. ce te faci atunci?

  13. FID DeScribor Says:

    Nici n-am apucat sa termin ideea cu exorcizarea, voiam sa scriu ca e vorba, sub masca ei, de o autodistrugere, de teama de astfel de viziuni. Si atunci, nu mai e vorba deloc doar de cuvinte… Cred ca exista asemenea viziuni erotice. Asa le-as numi mai degraba. Ele trebuie privite un un anume ochi, mai ascuns, mai taios, el insusi despicat si despicand lucrurile privite.

  14. mesmeea cuttita Says:

    poemul acesta nu e „zoofil” decat din perspectiva cutumelor noastre omenesti.
    chiar daca nu e scris grozav, e curajos ca atitudine si imaginar.

  15. scorchfield Says:

    Un mare scriitor francez contemporan, Pierre Klossowski, a scris înainte de 1980 un eseu formidabil, se numeşte „Scalda Dianei” şi a fost tradus şi publicat în 2002 la editura Nemira. Merită un citat:

    „Fireşte, Diana nevăzută privindu-l pe Acteon pe cale de a şi-o imagina se gândeşte la propriul trup; însă acest trup, în care se va arăta ei înseşi, îl împumută din imaginaţia lui Acteon. Diana putea să-şi aleagă o altă formă vizibilă: căprioară, ursoaică sau, în măsura în care ţinea să-şi manifeste propriul principiu, o formă care l-ar fi înspăimântat pe Acteon şi l-ar fi ţinut la distanţă. Dar, dimpotrivă: demnă de a fi adorată ca zeiţă, ea vrea să fie adorată şi ca femeie, într-un trup care, de cum e văzut, îi înfierbântă mintea unui om muritor” (pag. 32)

    Eseul are numai 85 de pagini A5, dar acolo Ovidiu este prezent, Plaut şi Horaţiu de asemenea, eroticul eseului se naşte din cauza poeziei. Pierre Klossowski întoarce subiectul Acteon-Diana pe toate feţele, odată descompusă imaginea este normal pentru mine ca o poezie despre acest subiect să nu poată să atingă mitul. Poate dacă poeta amintea de mit sau măcar de Ovidiu, sau de Zeiţă reuşeam eu să fiu Acteon, aşa că nu.

    • evazionista Says:

      Altă referinţă exquise… ai comis. :)Păi nu ziceam că eu n-am văzut încă bărbat-cerb, pe bune?! Ştiu, sunt o ,,tomanecredinciosul”.

      Cred că îţi pot livra un pont: ştii de ce ne bântuie pe noi doamnele fantasma( tot mai litraturizată) cu ,,copitate”( cal, licornă, cerb, faun etc.)? Din cauza misterului pierdut al erosului. Vrem un pic de mister, sătule de ,,răspuns ştiinţific la toate”.

  16. mesmeea cuttita Says:

    oricum, va recomand un roman postmodern-mitologic, care cu siguranta v-ar incita – „dictionarul lui lempriere” de lawrence norfolk!
    (publicat tot la nemira acum vreo 12 ani)

  17. Deny Says:

    Nu mi-a placut poezia, sincer…Nu stiu cum as putea interpreta obsesiile sexuale ale acestei doamne din Slovenia

  18. toscănița Says:

    săracul cerb,cum i-a fost întreruptă brutal copilăria! 😀

  19. toscănița Says:

    fără supărare eu intru în clubul pupat mâna format din lolablau și scorchfield 😀

  20. toscănița Says:

    nu e zoofil.măi!s-ar putea prea bine numi ”Emanuelle și cerbul de aur” 😀

  21. mesmeea cuttita Says:

    nu se supara nimeni!
    doar de aceea avem gusturi diferite!
    si de aceea nu semanam – si e foarte bine ca lucrurile stau astfel 🙂

  22. mesmeea cuttita Says:

    inteleapta ramaneai, cam asa…

  23. mesmeea cuttita Says:

    nu e vorba de ce spui, ci de cum spui
    in cazul poemului cerb – de gustibus non est disputandum
    (fiecare are dreptul la opinia lui, iar blogul acesta nu impune cu pumnul vreun gust ori stil)

    dar in cazul doritei (de catre tine) scrisorele „lugu-lugu”, am ramas cu gura cascata!

    declin invitatia inca o data – nu mi se potriveste

  24. evazionista Says:

    Semnat,,egocentrica”:

    …pare-mi-se că n-am întâlnit (încă!) ,,bărbatul-cerb”( cel care,,mă va cruţa”, adică)…

  25. mesmeea cuttita Says:

    evazionista e hatra 🙂

  26. scorchfield Says:

    evazionistei

    citat

    „Numai o formulă magică ar putea avea efect”
    Am spus că puterea actului, realul prezentului pur interzic numirea şi legitimează învăluirea „de la distanţă” în proclamaţii şi manifeste. Cu toate acestea, trebuie totodată dat seama de încercările avangardelor şi ale artiştilor lor de a ajusta direct pe măsura actului creator un concentrat nominal al puterii sale. E ceea ce, de la Rimbaud încoace, se poate numi „formula”, în sensul în care aceasta scrie: „Am găsit locul şi formula.” Evident, şi în sensul de „formulă magică”, cea care are puterea de a desfereca toate locurile secrete („Sesam, deschide-te!”).

    Pentru femeia năpăstuită, pe care revolta ce urmează după nenorocirea absolută o expune primejdiei de-a se „azvîrli din nou în prăpastie”, iubirea îi insipiră lui Breton o formulă, singura demnă, singura care să nu fie o consolare, adică o invitaţie la resemnare, formula: „Osiris e un zeu negru”. Această formulă concentrează ideea că orice metamorfoză, orice renaştere, orice divinizare secundă e condiţionată de rezistenţa în cele mai groaznice dureri ale vieţii. În formulă se conjugă dăruirea primă a excesului în forma sa negativă, forţele instantanee ale creaţiei rebele şi limba aleasă Manifestelor.

    Alan Badiou, Secolul, ed. Idea Design-Print, Cluj, 2010, pag.142, sus.

    Privind acum livrarea unui pont, ţin să te anunţ că nu suntem la Zara sau la Metro, eu nu livrez, eu dau pe gratis. Citatul de mai sus se poate şi traduce la cerere. Faptul că se confundă „mitul” şi „ştiinţa” în comentariul tău m-a făcut să-ţi răspund.

    Sublinirea în bold: „puterea actului” îmi aparţine şi nu se află în original.

  27. evazionista Says:

    Scorchfield, las’ că te-am provocat şi mi-a ieşit! : )

    Azi e sâmbătă, sunt frivolă( nu că nu-s io şi-n rest, zice-se), nu vreau să risc să mă pierd în profunzimile tale hermeneutice( care chiar mă intimidează, uneori, consideră-te flatat).

    Îmi pare rău dacă nu mi-ai gustat gluma, chiar nu sunt genul să mă oftic pentru gusturi diferite. Pentru mine, faptul că tu nu agreezi poemul nu schimbă cu nimic percepţia mea deja formată despre ce scrii, gândeşti. A nu se înţelege că absolutizez acest poem, dar nici refuzat de idee nu e. Acuma un pic de deviaţie polemică( sportul mei preferat de când m-am lăsat, ohooo, de şah) nu cred că face rău.

    Cât despre aluzia la Metro şi altele, sper să reconsideri ce mi-ai adresat. Dacă mă joc de-a frivolitatea textuală e alegerea mea, dar n-aş permite nimănui, nici ţie, nici lui Acteon să mă ….frivolizeze sub nivelul meu cultural.

    Cât despre verbul ,,a livra”( drag mie în polisemantismul său) l-ai simplificat( ca şi pe mine?) Ia să vedem:
    verbe transitif
    (latin liberare)

    * Remettre quelqu’un aux autorités d’un pays : Livrer des terroristes au pays qui les réclame.
    * Abandonner quelqu’un, un groupe, son pays, etc., à un pouvoir étranger, ennemi : Livrer son pays à l’ennemi.
    * Dénoncer quelqu’un à la police ; le donner : Livrer son complice aux enquêteurs.
    * Abandonner quelque chose aux effets de quelque chose : Livrer une voile au vent.
    * Dévoiler, révéler ce qui était caché, inconnu : Livrer un secret.
    * Remettre une marchandise à celui qui l’a commandée : On nous a livré le canapé et les fauteuils.
    * Apporter à quelqu’un la marchandise qu’il a commandée : On vous livrera demain.
    ….şi sunt numai câteva, căci nu am răgazul să-ţi…ofer, livrez… mai multe din Larousse-ul pe suport de hârtie deschis acum în faţa mea.

    Probabil,, devoiler” e cel mai aproape de ce am intenţionat.

    Şi da, sunt de acord că între femei şi bărbaţi trebuie să existe în continuare mistere şi că imaginarul nostru sexual nu trebuie exhibat complet. Dar n-a făcut-o oare psihanaliza deja, ce rău mai poate comite o poezioară?

  28. mesmeea cuttita Says:

    :))
    (polemica sa fie?)

  29. scorchfield Says:

    evazionistei

    am înţeles!
    retractez „Metro”, „Zara” poate să rămână?! 🙂

    P.S.
    pentru amfitrioana noastră trebuie să răspund că este numai polemică! 🙂

  30. evazionista Says:

    Amfitrioana noastră e mai pătrunzătoare decât noi înşine, s-a dovedit. Ea ştie ce ştie. : )

    Şi uite aşa am mai bifat( eu una) o savuroasă revoltă( şi polemică) de conjunctură, iară nu de esenţă.( …cât despre ,,Zara” nu ştiu ce să zic, au mărgele pe acolo?:) Las’ mai bine o ,,Zarea” bine frapată, că are mărgeluţe încorporate.) 🙂

  31. scorchfield Says:

    Barbarei Korun (cu voia amfitrioanei 🙂 )

    Albert Camus, Carnete, feruarie-iulie 1953

    „Pasifae doreşte taurul din castitate. Ceea ce reprezintă el este propria juisare, juisarea-fulger şi nu acea suită de acte repetate şi şlefuite, ţipetele, voluptăţile gîfîite, plăcerile urmărite ani în şir pentru împlinirea unei fuziuni imposibile. Taurul rapid şi înfocat ca un zeu. – Pasifae (cînd intră el): O, puritate!”

    _________________
    Albert Camus,Carnete, Rao, 2004, pag. 415, mijloc.

  32. mesmeea cuttita Says:

    amfitrioana ingaduie duminical orice fel de comentariu 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: