killer

Am tot vorbit despre killer instinct în poezie (doar în poezie) și despre cum cruzimea față de sine (ca autenticitate) trebuie să fie egală, în logica unei arte complete, cu o cruzime identică față de receptori. Vremurile de acum probează pentru destule făpturi tot mai dese stări de neliniște și solitudine, ca niște gropi de descuamare psihică. Nu știu exact ce este de făcut, dar măcar știu că există muzici acute care redau exact stările respective, cu ramificațiile lor de destrămare, dar și de recompunere (reconstrucție).

Deci iată de ascultat aici și acum Van Der Graaf Generator cu una din melodiile trupei pentru care am făcut pasiune la 19 ani – Killer:

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: