Pentru o zi percutantă și foarte specială (dacă există timp pentru așa ceva) recomand lectura romanului Plimbarea de Attila Bartis și vizionarea filmului Werckmeister Harmonies de Bela Tarr. Doi creatori unguri pe care îi gust feroce (de Tarr am aflat de curând de la Andreea H-I). Plimbarea e un roman hertamullerian, altfel decât Tihna prin care Bartis a devenit cunoscut. O peripatetică minuțioasă, stranie și acută. Werckmeister Harmonies este povestea unui semi-Mîșkin maghiar și a unei balene moarte (expusă într-un camion) – cea din urmă m-a obsedat destulă vreme, de aici cele două imagini postate cu ochii sticloși ai balenei tarriene.
Mesmeea Cuttita's Blog 
aprilie 28, 2011 la 5:58 pm |
şi mie mi se pare că se potrivesc bine cei doi, deşi bartis parcă are altfel de muşcătură, mai în os.
aprilie 28, 2011 la 6:13 pm |
ma bucur ca ne potrivim si noi doua, „muscate” estetic de ungurii cei doi 🙂