Villa Giulia

În diminețile de sâmbătă mi-aduc aminte, uneori, de Villa Giulia, cel mai tainic muzeu din Roma: aici nu găsești decât cel mult vreo 10 vizitatori, mai toți gurmanzi de chestiuni etrusce (întrucât acesta este specificul Villei Giulia).

 

 

Locul meu preferat din Villa Giulia este spațiul Nimphaeum, unde mă găsesc, de altfel, în fotografiile de aici. În Nimphaeum, lumea pare să fi înlemnit într-o stare de tihnă și seninătate perfecte.

 

Firește, lucrurile nu stau niciodată astfel, dar măcar, printr-un remember ca o madlenă înjumătățită, gândul la Villa Giulia și mai ales aerul proaspăt de acolo (profesorul meu drag de portugheză pomenea, acum 25 de ani, de diminețile parfumate de la Roma) dau sens inclusiv unei dimineți clujevite.

Anunțuri

14 răspunsuri to “Villa Giulia”

  1. Rasta Man Says:

    In diminetile de L M M J V S D, daca nu ma trezesc la altcineva acasa, ies pe terasa mea muzeu, decorata cu bicicleta unui prieten, vechile ferestre pre-termopanice, piese antice de mobilier sub forma a doua scaune darapanate, utilizabile cu succes in timul verii, terasa flancata de blocuri in stanga, si camp in dreapta, cu pini care-mi obtureaza privelistea catre cimitir, intotdeauna inmiresmata de aceleasi ghene de gunoi, si animata de cantecul vrabiilor, crancanitul ciorilor si latratul cainilor. E Giulia mea.

  2. toscana Says:

    of,cate amintiri mi-au venit privind la villa giulia!fontana di trevi si colosseumul nu m-au emotionat asa mult precum villa.ei,dar prin toscana nu vii?e frumos si la noi 😀

    • mesmeea cuttita Says:

      am fost in 2008 la florenta si la arezzo! si a fost grozav (era un festival de poezie).
      dar locul unde vreau eu sa ajung e lucca, siena si san gemigniano (of, cat vrea sa ajung aici)

      • toscana Says:

        eu stau foarte aproape de lucca(15 minute cu masina si 35 minute cu trenul),e foarte frumos mai ales sa mergi in fabricile unde se fabrica uleiul de masline .siena insa este dupa mine cel mai frumos oras din toscana(am fotografii pe fb),mi-a placut la nebunie si ca un facut in ziua aia am prins si un spectacol medieval in piazza del campo.trebuie sa mergi negresit! 🙂

      • mesmeea cuttita Says:

        ayyy, mihaelaaa, deja simt parfumul oraselor!
        imi plac enorm pinii din toscana si lumina soarelui care cade mata si melancolica parca!

        obsesia mea este, insa, san gemigniano si turnurile sale!

      • toscana Says:

        ooo,in pisa e cel mai misto turn,sa stii!un pic cam stramb dar e simpatic foc 🙂 cat despre pini,is frumosi pana in aprilie si din iunie pana in aprilie.ca in aprilie si mai te omoara cu polenul ala galbui ce il lasa.nu cred ca ai vrea sa vezi balconul meu in perioada aia mai ales ca exact sub casa am un parc cu pini 😀

      • mesmeeacuttita Says:

        am fost la pisa acum foarte-foarte multa vreme. e frumos, intr-adevar, dar eu tot la lucca, siena si san gemignano vreau. mi-a placut arezzo. florenta e cam glaciala pentru mine, desi e renasterea la cub… (in 2008, am cautat o pictura faimoasa intr-o biserica mai putin faimoasa, uh, si am zacut prin muzee si pe malul raului si prin gradinile boboli)

  3. FID DeScribor Says:

    In cautare fiind acum de puncte de plecare pentru lucrari diverse, dau azi peste mai mult lucruri: unul sunt pozele astea cu linisti stratificate, altul ca Ernesto Sabato s-a nascut acum o suta de ani, un vis cu intrarea spre paradis, o ninsoare neverosimila si mai sunt.

  4. mesmeea cuttita Says:

    o suta de ani de singuratate pentru ernesto sabato!
    hmmm…

  5. eva Says:

    Să nu vă fie de deochi, că bine vă şade.
    Am mai spus-o cred: tare mă inhibă turismul global. Tocmai de aceea, unde vestigiile sunt mai puţin traficate, vizitele sunt mai plăcute.

  6. mesmeea cuttita Says:

    🙂

  7. Scorchfield Says:

    Pentru a scrie, pentru a simţi, trebuie mers acolo. Am citit cum Flaubert şi-a pierdut vremea bântuind dunele tunisiene ce coborau spre Mediterana, în locul numit odinioară Cartagina şi asta pentru a scrie Salammbô, mult mai târziu Marquerite Yourcenar rătăcea zile în şir printre statuile şi coloanele de la Vila Hadriana; când a terminat Memoriile lui Hadrian a recunoscut că nevizitând Atena, Levantul şi celelalte locuri, mai ales Vila Hadriana nu ar fi putut scrie cartea.
    La fel văd şi eu călătoriile; un motiv în plus pentru a scrie.

  8. mesmeea cuttita Says:

    si eu a trebuit sa ajung in creta, la knossos, ca sa pot incheia „tricephalos”!
    (si cate si mai cate)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: