nu mă aflu aici ca să îngenunchez. nu iubesc ca să fiu iubită. miros a carne de om. ploaia îmi umple pielea cu şofran ca o bătrână regină la ora de chirurgie estetică. macii bruni îi atârn la glezne apoi delirez despre lehuzia inimii. eram fiară voiam să fiu fiară să nimicesc şi să fiu nimicită ca purpura. şirag de mătănii lucioase pe care le-nghit ca bomboanele fiindcă în mine sunt mai multe trupuri decât de obicei. unul din ele are cercei la subsuori.
decembrie 31, 2010 la 6:23 pm |
cred că trupul cu cercei la subsuori e cel vrăjitoresc 🙂
ianuarie 1, 2011 la 10:25 am |
nadajduiesc ca este asa…
decembrie 31, 2010 la 6:38 pm |
celelalte trupuri pe care le purtăm se adapă din sicriul cu lapte pe care zeul l-a pus la capătul nopţilor albe.
ianuarie 1, 2011 la 10:26 am |
la capatul noptilor albe sunt noptile negre, asa incat e destul de greu de ghicit ce si cum!
ianuarie 1, 2011 la 10:34 am
p.s.
am vrut sa postez ceva despre poecht si viii din 22, dar nu m-a lasat sistemul echtoblogoslov! (ceva nu e in regula acolo cu descinderea mea)
decembrie 31, 2010 la 8:15 pm |
..la multi si buni ani!
ianuarie 1, 2011 la 10:26 am |
lamultiani and i got it aluzia!
ianuarie 1, 2011 la 9:47 am |
„Nu iubesc ca sa fiu iubita”…adica, se poate iubi asa, pur si simplu, fara a sti daca esti iubit? Atunci, cred ca iubirea s-ar prinde cu mainile si s-ar culege. Poate avem mai multe trupuri…unul e de vise. An nou fericit!
ianuarie 1, 2011 la 10:28 am |
se poate iubi in multe feluri si nu prea este vreun model unic pentru asa ceva…
ianuarie 1, 2011 la 5:24 pm |
intre timp s-a rezolvat in sensul in care cred ca trebuia moderat un comentariu. nefiind obisnuit cu comentarii le-am lasat la moderat si de aceea cred ca a aparut timiditatea sistemului echtoblogoslovistic.
ianuarie 1, 2011 la 5:29 pm |
let’s see, let’s try then! 🙂