aporie nevrozardă intrapoetică (?!)

Poezia vizionară îmi pare uneori un limb înfundat (pleonastic): de parcă ar fi un sac de box în care poți să lovești la nesfârșit, singura limită fiind exclusiv aporetică. Maladia de care suferă poezia vizionară este auto-molipsirea cu efect inerțial. În schimb, nu același lucru îl pot spune despre proza vizionară, ale cărei ramificații și piciorușe de chinezoaică se pot preschimba oricând în trompe de elefant și gâturi de girafă. Ba chiar și în peruci ricoșate de telegrafiști.

Anunțuri

30 răspunsuri to “aporie nevrozardă intrapoetică (?!)”

  1. Marius Conkan Says:

    Ceea ce mi se pare ca formulati dvs aici este eronat, dintr-un anume punct de vedere: daca vizionarismul (care implica mai ales panoramarea/reconstructia lumii prin viziune apocaliptica – v. Howl, infernala – v. Rimbaud, sau mitica – v. Pound) este specific mai degraba poeziei, iar dvs nu mai creditati poezia vizionara (mai exact, nu creditati caracterul vizionar al poeziei, deci implicit termenul de vizionar), atunci mi se pare inadecvat vizionarismul prozei – care, intre noi fie vorba, e foarte rar intalnit -, pentru care dvs pledati si in care s-ar parea ca nici dvs nu prea credeti.

    asadar, aporie vizionara sa fie, dar s-o stim si noi! :))

  2. mesmeea cuttita Says:

    Nu este eronat, ci doar ambiguu si eventual paradoxal. Ceea ce reprosam era o anumita auto-limitare si impiedicare in propriile ei mreje si pseudopode a poeziei vizionare, fara ca prin aceasta sa ii neg pe intemeietori (si aici intra, intr-adevar, numele invocate mai sus, pe care si eu le agreez/creditez cu varf si indesat). Verdictul meu era nu unul brutal, ci relativist sau relativizant (ori mai degraba problematizant). Pana cand si pana unde mai poate sa aiba impact poezia vizionara, fara sa nu cada in acuza de artefact otios?!
    Proza vizionara este mai rar de gasit, corect, dar nu e chiar ac in carul cu fan. Deci aporia mea poate fi atat pro- cat si non-vizionara in acelasi timp (dar nu neaparat anti-).
    🙂
    (Observ cu stupoare ca am scris comentariul renuntand sa folosesc doar litere mici, asa cum fac de obicei. Oare de ce?)

  3. Marius Conkan Says:

    Eu nu sesisez o impiedicare a poeziei vizionare in propriile-i mreje, intrucat poezia vizionara e mai degraba marginalizata in ziua de azi, tocmai de aceea n-are cum sa devina redundanta si autosufocanta (trebuie sa precizez ca aproape nimeni nu mai practica un vizionarism poetic, adulandu-se la infinit mitul ginsberg si evantaiul de posibilitati poetice pe care el ni l-a oferit, dar pe care nu stim sa-l utilizam). artefact otios? aceasta metafora i s-ar potrivi cel mai putin poeziei vizionare, in cazul in care aceasta nu devine tezista (cum s-a intamplat cu poezia sarmanului Ginsberg).

    Cat despre brutalitate, nu incape vorba, nici atunci cand folosim majuscule. :))

  4. mesmeeacuttita Says:

    Nu vreau nicidecum sa cusurgesc (demonstrativ) comentariul de mai sus, dar nu ma pot abtine sa nu spun ca orice poezie care este incadrabila intr-un „ism” risca, de la un punct, sa fie infeudata si autolimitata din aceasta pricina. Prin urmare, nici poezia vizionara nu face exceptie de la regula, oricat s-ar dori ca ea sa fie cireasa de pe tortul cu frisca al poeziei, in general.
    Astazi, vizionarismul poetic este mai rar, dar el exista totusi, fie ca ne convine sau nu. Ori chiar fie ca acest lucru este vizibil si detectabil sau nu. Si, precizand acest lucru, aporia mea este legitima si destul de senina, cred, fara sa ii fie puse in spinare false ipostaze teoretice (tinichele de coada, adica) 🙂

  5. Marius Conkan Says:

    Cu totii avem tinichele de coada, sau mai rau de creier, dar indraznesc a spune ca vizionarismul poeziei este unul atemporal si aspatial (prin urmare, -ismul din vizionarism nu se incadreaza intr-o serie sinonimica specifica altor isme mai mult sau mai putin nefericite). vizionarismul presupune o metamorfoza continua, problematizanta si inovatoare, si nu mai putem vorbi de vizionarism poetic atunci cand poezia devine infeudata si autolimitata. asa s-a intamplat cu acelasi ginsberg care in Howl e vizionar, dar in multe alte poeme practica un pseudovizionarism prin autopastisa.

    aporiile sunt de felul lor senine si legitime, intrucat daca n-ar mai fi legitime, si-ar pierde caracterul de aporii :))

  6. mesmeea cuttita Says:

    Vizionarismul in sine este atemporal-aspatial (ca tot ce este atemporal-aspatial, aici nu incape confuzie), dar „ismul” vizionarismului, in particular si concret, nu scapa de binomul previzibil mitizare-demitizare, care este uzual in practica literaturii. Raza de actiune a vizionarismului atinge doar focusat, nu colectiv. Fireste, eu nu sunt oracol si prin urmare nu imi ingadui sa indic prescriptii „poetice” decat intr-o maniera sfincsoida, cel mult 🙂 (coada mea de leoaica poate fi confundata cu un liniar, dar numai de catre daltonisti)
    Drept care aporia mea initiala reverbereaza in afara modei…
    In ce-l priveste pe Ginsberg (banuiesc ca nu este neintentionata scrierea numelui acestuia cu minuscule in comentariul soporik anterior!), asa cum am si scris de altfel intr-o alta postare (Ginsbergeala), are o singura capodopera, dar poate ca ajunge atat, chiar daca in rest este nesarat si nepiparat!

  7. Marius Conkan Says:

    cred ca sunt doua tipuri de vizionarism : unul cu impact colectiv, si unul care functioneaza doar individual. tocmai de aceea cred ca vizionarismul cu impact la un public numeros este inadecvat epocii in care traim. nu atat inadecvat, cat inutil, mai ales ca ‘viziunile apocaliptice’ predomina in mass media. in schimb, vizionarismul care functioneaza individual este cel care inca poate fi viabil, desi exista riscul sa scrii si sa ramai in plata vizionarismului tau. ca vizionarismul tau poate sa influenteze si publicul larg, asta e cu totul alta poveste.

  8. mesmeea cuttita Says:

    si unde este (ramane) intrapoezia in toate acestea?
    (caci postarea mea este intitulata, fie si numai fals-pedant, „aporie nevrozarda intrapoetica”)
    nici cuvantul nevrozard nu a prea fost bagat in seama … 🙂
    (e drept ca nu exista un asemenea cuvant, dar daca tot l-am concoctat, ar putea fi creditat chiar si numai pe blog si in cadrul acestei postari, urmand ca mai apoi sa isi dea obstescul si firescul sfarsit)

  9. sauribalic Says:

    nevrohazard 🙂

  10. mesmeea cuttita Says:

    atunci poate fi si nevrozaharos!
    🙂
    aporie nevrozahar(d)oasa, voiam sa spun, dar m-am incurcat!

  11. echt Says:

    eu i-as fi zis zeugma psihotropa exo-poetica si as terminat balciul 🙂

  12. mesmeeacuttita Says:

    cool-echt-o-plasmica formula!
    🙂
    (balciul e util uneori)

  13. Marius Conkan Says:

    daca traducem intrapoezia prin „in interiorul poeziei” si nevrozarda prin „cea nevrozata care nevrozeaza la randul ei”, atunci de buna seama aceasta aporie ar trebui doftoricita nu de un teoretician savant, ci de un felcer nevrozard intrapoetic.

    dar ce cauta vizionarismul in toate acestea?

  14. mesmeea cuttita Says:

    pentru nevrozarda este buna explicatia (si iscusita – „cea nevrozata care nevrozeaza la randul ei”), dar pentru intrapoezie e oarecum facila explicatiunea. fireste ca poate fi vorba si despre „in launtrul poeziei”, dar eu zic ca mai degraba este vorba despre launtrul launtrului poeziei. dat fiind ca poezia este deja o forma de launtru, atunci intrapoezia e un al doilea launtru, care interiorizeaza primul launtru (sau este interiorul interiorului). dar poate ca seamana intrucatva cu o intubatie artificioasa ceea ce propun eu acum 🙂

    vizionarismul a fost un pretext aporetic de trickster!

  15. Marius Conkan Says:

    de cand vizionarismul devine mijloc pentru o ‘intubatie artificioasa’? :))
    accept explicatia intrapoeziei, insa nu inteleg de ce acest launtru al launtrului poeziei mai trebuie sa fie si nevrozard, ca fiind launtru al launtrului, in mod sigur un launtru va nevroza celalalt launtru. :))

  16. mesmeeacuttita Says:

    nu exclud deloc nevrozarea launtrului launtrului (ba chiar as spune ca sunt obisnuita cu o asemenea directie poetica), iar „intubatia” mea este necesara cel putin ludic-problematizant, in cazul de fata, astfel incat poezia vizionara (sa spunem) sa nu sucombe definitiv, ci sa isi iveasca ale ei cornite impungacioase intr-o forma inedita si proaspata, altfel decat ceea ce era vizionarismul canonic-canonizat, dogmatizat prin preamulta folosinta cu tendinta 🙂

  17. Marius Conkan Says:

    poezia vizionara ar putea sucomba doar in poezie nevrotica, asa incat prefer pseudovizionarul, in locul nevrozardului de care vorbiti. :)) vizionarism dogmatizat din prea multa folosinta cu tendinta? unde si cand?

    din cate imi amintesc, doar poezia nevrotica a fost dogmatizata in acest fel. :))

  18. mesmeeacuttita Says:

    aici se intalnesc, de fapt, doua dogme care nu se neaga una pe alta, dar nici nu se completeaza, ci functioneaza in paralel (si doar, intamplator, se razboiesc ori se scuipa strategic) 🙂

    pseudovizionarului ii acord circumstante atenuante doar daca, underground, el este un vizionar care se autodistruge (identitar poetic) pe masura ce scrie…

    acum ma intreb daca aporia (ca un fileu) nu risca si ea sa fie dogmatizata prin felul in care am aruncat-o in joc aici 🙂

  19. Marius Conkan Says:

    nu stiu ce sa zic, dar aporiile sunt necesare uneori, fie numai si de dragul jocului :))

    a te distruge pe masura ce scrii nu inseamna oare tocmai a fi antivizionar?

  20. mesmeea cuttita Says:

    pseudovizionarul accepta un procent de vizionarism (tocmai pentru a construi altceva pe marginea lui sau a deschide o alta directie rupta din), prin urmare pseudovizionarul nu este din start impotriva vizionarismului, ci il deconstruieste si se decontruieste si pe sine din mers (treptat). in timp ce antivizionarul neaga vizionarismul din start si nu accepta niciun dialog in acest sens.
    pseudovizionarul este un relativist, antivizionarul este un negationist. dar nu pun niciun ramasag ca lucrurile stau exact asa 🙂

  21. Marius Conkan Says:

    in mod clar, pseudovizionarul nu e impotriva vizionarismului, intrucat pseudovizionarul e un fals vizionar care jongleaza cu viziunile altora, fara a avea viziuni proprii. antivizionarul, in schimb, prin simplu fapt ca e anti, poate deveni la un moment dat vizionar.

  22. mesmeea cuttita Says:

    se poate ca pseudovizionarul doar sa creada ca este un fals vizionar, fara sa si fie neaparat asa ceva!
    daca antivizionarul poate deveni vizionar sau nu, cred ca doar oracolul din delfi ar mai putea spune 🙂
    dar cum acesta este actualmente nefunctionabil, ramane ca fiecare sa procedeze conform liberului arbitru, fiindca in ideea de destin nu mai prea crede nimeni astazi…

  23. FID DeScribor Says:

    As zice ca nu e de joaca nici cu vizionarismul, nici cu altele. Probabil ca cei care vad, vorba cuiva, fara sa ia ceva :), fac asta involuntar. Nu ai cum sa mimezi, nici sa inveti vizionarismul. Si da, cred ca se poate confunda asta cu un fel de inecare in sine.
    Dar poate ca nu e vorba mereu de vizionarism, de oracole si profetii (desi sunt lucruri incantatoare), ci doar de unfel de stiinta a meteorologiei. Si de inca ceva – poetii cred ca mai degraba cauta starile asociate profetiei si viziunii, mai putin elementul in sine.

    • mesmeea cuttita Says:

      n-ar strica, poate, sa le trimiti o telegrama fulger celor care fac manualele si propun retetele si sa le spui ca vizionarismul nu se invata.
      cine il are, il are in „sange”. sau nu il are deloc si nici nu il va avea vreodata.

      intriganta ideea cu meteorologia… 🙂

  24. FID DeScribor Says:

    In orice caz, discutia e emblematica, dat fiind ca ea se petrece intre doi vizionari. Dixit!

  25. mesmeea cuttita Says:

    dixit, intr-adevar 🙂 pe post de sic (!) latinesc, intrucat un dialog de acest tip poate continua la nesfarsit, cu sau fara vreo polemica de intretinere…

  26. FID DeScribor Says:

    Da, poetii care, prin faptul ca au in sange asta sau nu, se leaga de aceasta meteorologie a lumii. Mereu am crezut ca in scrisul lor sunt cuprinse miscari ale lucrurilor, ale lumii.
    Manualele… Vai noua, zic adesea!

  27. coramica Says:

    Nu va suparati, dar la acest post, trebuie sa ma uit in dictionar

  28. mesmeea cuttita Says:

    coramica tocmai a emis cel mai simpatic final 🙂
    (semn ca e cazul sa ne potolim si sa revenim la normal)

  29. FID DeScribor Says:

    Hors texte 🙂 – fenomenal cum rimeaza final cu normal…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: