Am găsit, rătăcită de la New Orleans, o cutie de chibrituri numită (sau numerotată) 1-800-not guilty. Mai are 14 bețe, 3 au fost deja rupte și consumate, chiar dacă nu de mine (nu știu de cine, dar cred că de ceilalți fumători ardeleni/moldoveni). Probabil că am luat cutia de la un shop cu de toate, căutând eu cutii de chibrituri pentru mătușa mea Mărioara (de la Năsăud), mare colecționară de astfel de cutiuțe din toată lumea. Pe spatele cutiei verticale scrie Donald A. Sauviac, Jr. & Assoc. L.L.C. Criminal & Dwi Defense Attorneys. Mărturisesc că îmi pare extraterestră cutia aceasta, mai ales că bețigașele dinăuntru nu au vârful roșu, ci alb spre gri. Mai există și niște numere oficiale de telefon imprimate pe cutia galbenă (am uitat să precizez culoarea). Habar nu am de ce, cutiuța respectivă mi se pare potrivită doar pentru a aprinde țigările lui Jeff Buckley. Atunci și acum.
În treacăt fie spus, am primit de curând la ascultat melodia Indelicaților – If Jeff Buckley Had Lived. Dacă, într-adevăr.
Mai jos, cântecul meu jeffb preferat, Mojo Pin:
noiembrie 11, 2010 la 7:34 am |
Se pare ca nu e vorba doar de chibrituri. 🙂
Facand acuma, tam-nesam, o mini-sedinta de divinatie textuala, pare ca Mesmeea se indreapta uneori spre cautarile de la inceput ale suprarealistilor, catre certitudinile luminiscent-obscure ale obiecteleor gasite mediumnic, ale mesajelor transmise prin hazard si citibile numai prin disponibilitate poetica.
Chibritul e interesant cum e el asa, aprins si inert, serendipit, ba, exagerand oarecum, as zice ca e un micro-simbol pentru `fazele` transei, incertitudinea de dinainte, incendierea mentala dintre, tacerea de dupa. Si sigur, mai e muzica aceasta de aici.
Sa fie o intrare spre o zona noua? Hence, un alt fel de poezie? Sau poate sa fie destinatara cutiei punctul de plecare pentru toate acestea.
noiembrie 11, 2010 la 11:55 am |
o cutiuta de chibrituri poate aprinde multe lucruri, de buna seama, asa ca describor stie el ce stie!
dar pana la incendiu as spune ca mai este destul – destul de invatat, simtit si gandit chiar!
starea de divinatie textuala mi se pare intotdeauna binevenita. dar ma intreb despre ce divinatie vorbim? pentru ca exista oniromantie, ornitomantie, hieroscopie si multe altele.
si zambesc inchipuindu-mi ca jeff buckley ar fi ales una sau alta sau pe toate…
🙂
noiembrie 11, 2010 la 12:24 pm |
Io – ca fumator inrait – nu pot fi decat invidios pe matusa Dvs din Nasaud.
Frumoasa melodia!
noiembrie 11, 2010 la 5:28 pm |
face si niste prajituri fabuloase matusa M!
(trebuie sa mai caut, sa vad daca nu gasesc vreo cutiuta ratacita si pentru iashiotul valeriu, mare fumatoriu!)
🙂
noiembrie 11, 2010 la 6:00 pm |
Eu ma gandeam la ce pot sa ghices chiar din textul aceste chibritesc. Chiar asa, ce ar alege fiecare?
noiembrie 11, 2010 la 6:49 pm |
pai noi doi cred ca am alege (in mod logic) oniromantia!
🙂
(nu stiu ceilalti)
jeff ar fi ales, cred, ornitomantia!
noiembrie 11, 2010 la 7:09 pm |
Oniromantie suna ca si cum ar fi cuvantul pentru rontairea semintelor de condimente 🙂
noiembrie 11, 2010 la 7:35 pm |
dar daca am rontai chibrituri?! (unii spun ca transa poate fi obtinuta si pe aceasta cale chibritoasa) 🙂
noiembrie 11, 2010 la 8:15 pm |
Oho… stiu si eu cine ar rezista la asa phosphorizare?
Te pomenesti ca exista de fapt teoria chibritului…
noiembrie 11, 2010 la 8:29 pm |
iar teoria opusă e chibriciul lui occam 🙂
noiembrie 11, 2010 la 8:40 pm
exact la optiunea sauribalica ma gandeam pe shest 🙂
deci? care mantica va fi aleasa?
noiembrie 11, 2010 la 9:28 pm
nu e prea uşor să spun ce urmează. am amintiri neplăcute când e vorba de astfel de lucruri, fiindcă primul sauribalic a fost ghiduromant. în ultima sa luptă a fost răpus de Hadestino, cel care, într-un chip nedrept, a împărţit lumea peste care stăpânea în beţişoare de chibitruri aprinse, pentru a învinge mai uşor. astfel l-a înconjurat pe Saur, iar acesta, negăsind nicio ghiduşie împrejur, a dispărut cât ai clipi de două ori. drept urmare, eu nu mă trag din sauribalici, deoarece, după cum am relatat, a fost numai unul (din această specie) care a dispărut fără urmaşi. încă nu fac acum dezvăluirea veselmologică, dar ştiu sigur că, la momentul potrivit, va fi o surpriză şi pentru mine.
revenind la subiect, chiar am visat azi-noapte că făceam câteva şedinţe simultane de realomanţie 🙂
noiembrie 12, 2010 la 6:50 am
despre ghiduromantia aceasta ar trebui sa aflam mai multe. poate exista si un manual, poate! oricum, sauribalic se lauda cu asemenea stramosi incat este imposibil sa nu detina vreo cartulie de capatai in acest sens 🙂
(realomantia nu sunt sigura ca ma intereseaza, dar o pot ingadui!)
noiembrie 11, 2010 la 8:41 pm |
phosphorizarea ca transa indusa alchimic…
noiembrie 11, 2010 la 8:47 pm |
Se pare ca exista chiar un nume pentru hobby-ul de a colectiona chibrituri si care se numeste phillumenism, ca exista chibrituri tacute sau chibrituri non-explozive, ca au fost inventate in vechime de femeile chineze si tot asa Eu cred ca sunt si niste-microbaghete, gestul de a le aprinde aminteste de asta, de aceea el se face cu o gratie si grija anume; poate de aceea se pastreaza chibriturile folosite si se aprind unul de la altul, pana se termina.
noiembrie 11, 2010 la 8:49 pm |
Pana la 25 de ani, n-am putut sa aprind niciodata un chibrit din prima…
noiembrie 12, 2010 la 6:48 am |
e foarte ingenioasa si captivanta ideea de chibrit-baghetutza magica, ah!
va sa zica asa, cand aprindem chibrituri (daca mai aprindem), de fapt comitem un mic gest magic, dar fara sa stim?!
🙂
noiembrie 12, 2010 la 1:10 pm |
In masura in care si unele tigari ar putea fi, la o adica, pipe fumegatoare de razboi sau vorbe intelepte (dar fumatorii sa nu se intreaca cu gluma :))
Gestul cred ca exista da.
Mesmerizare rimeaza cu phosporizare 🙂
noiembrie 12, 2010 la 7:04 pm |
mesmerizare sau mesmeizare?!
🙂
noiembrie 12, 2010 la 7:25 pm |
Mesmeizare, desigur… Cealalta, doar daca are legatura cu marea 🙂 Mesmeizare pe mare.
noiembrie 17, 2010 la 2:56 pm |
era din gold mine saloon cutiuta, cred. acolo erau la bar, la liber, cutiile cu pricina…
noiembrie 17, 2010 la 5:15 pm |
aha, good point! prin urmare chiar trebuie sa pastrez cutiuta galbena de la locul faptei 🙂