Am mai vorbit aici pe blog despre gâsca de diamant. Iat-o acum, în splendoarea ei, vestimentată de talentatul și regretatul (sinucigaș) Alexander McQueen! Pe lista rochiilor mele preferate, rochia Gagaledei este a doua, după rochia Madonnei din videoclipul Frozen (da, frivolitatea este la ordinea zilei, iar eu nu fac excepție de la regulă, închipuindu-mi că este vorba despre o frivolitate estetizantă ori măcar … teoretizantă, hah!). Cu așa o rochie și cioara este încântătoare (de altfel, mie ciorile îmi sunt simpatice, iar lui Cioran știu sigur că îi plăceau ca portbonheur, sic!). Încă mai caut locul 3 în topul rochiilor exultante, angoasante și reflectorizante! Ar putea fi rochia roșie de la New Orleans (2009), hmmm, ar putea fi! Cele mai grozave femei vârstnice pe care le-am zărit vreodată au fost fie la New York, la coadă la Frick Collection (o minunăție de muzeu privat), fie la Paris, în Montmartre: niște doamne (cu siguranță bunici ori chiar străbunici) îmbrăcate elegant și delicat, cu un bun gust interior și exterior, totodată, încât ar fi stârnit gelozia designerilor în top. Oare de ce nu le trece prin minte acestora să facă o paradă de modă cu cele mai frumoase bătrânele de 70-80 de ani, întrucât cu siguranță există așa ceva. Numai eu știu două doamne în etate, care încă au părul lung până la șolduri, purtându-l fie în cosițe strânse deasupra capului, fie într-un coc subtil și cochet (departe de cocul de matroană-komisăreasă al liderelor comuniste, să fie limpede!).
P. S.
Voi scrie în zilele ce vin despre aventura neworlineză din acest an. Am de descărcat vreo 200 de fotografii și câteva filmulețe.
septembrie 28, 2010 la 8:26 am |
exceptionala e!
septembrie 28, 2010 la 8:41 am |
mda, glasuiesc eu cu invidie vizibila!
septembrie 28, 2010 la 12:08 pm |
va las si eu un link cu o rochie de poveste sau de roman rusesc

🙂
septembrie 28, 2010 la 5:16 pm |
grozava rochie, intr-adevar!
papusareasca in sens post-modern 🙂
septembrie 28, 2010 la 12:45 pm |
Superb! Mi-s dragi rochiile de demult, dantelele…as fi vrut sa traiesc in vremea crinolinelor
septembrie 28, 2010 la 5:18 pm |
… uh, cu dantelele e alta poveste, mai complicata!
septembrie 28, 2010 la 2:48 pm |
@olga stefan:
acolo-s si pot fi atatea rochii, de fapt. 🙂
septembrie 28, 2010 la 5:17 pm |
ma intreb ce ar face petite voronca daca ar fi posesoarea unei astfel de rochii!
ar taia-o? 🙂
septembrie 28, 2010 la 7:24 pm |
Ce poveste e cu dantelele, doamna Mesmeea?
septembrie 28, 2010 la 8:01 pm |
rochiile din dantela se tzes-intretzes mult mai greu decat celelalte. prin urmare croiala unei rochii din dantela este un labirint infernal (truditor) – despre asta e vorba. istoria rochiilor din dantela este intotdeauna mai complicata, din start.
septembrie 28, 2010 la 7:42 pm |
rochia aia cere sa fie ba decojita, foaie cu foaie, ba lasata sa creasca, foaie peste foaie. grea decizie!
septembrie 28, 2010 la 8:03 pm |
atunci sa-i punem drojdie, ca sa creasca. poate ajunge pana aici, in balkanika, astfel incat sa ne infruptam si domniile si domnisoriile noastre 🙂
septembrie 28, 2010 la 8:25 pm |
Am inteles cum e cu dantelele. De crinoline, hmmm, sunt ca niste torturi imense
septembrie 29, 2010 la 4:24 am |
seamănă foarte bine cu fluturoiul care tocmai ieşea din crisalidă pe când eu îl pândeam înarmată cu mătura. 🙂
şi mie-mi plac rochiile cu vânt în ele.
septembrie 29, 2010 la 6:06 am |
stiam eu, ihi!
septembrie 29, 2010 la 7:05 pm |
Chestia cu bunicile care ar vrea sa defileze in rochii (de ce nu in costume de baie?) mi se pare delicioasa.
septembrie 29, 2010 la 8:09 pm |
e vorba despre niste bunici si strabunici frumoase inca!
de ce sa nu faca si ele parada modei?
iar daca ideea e delicioasa, de ce sa nu fie chiar valeriu propunatorul unei asemenea etalari in urbea bahliota? 🙂
septembrie 30, 2010 la 7:22 am |
Daca imi aduceti bunicile alea frumoase, propun orice.
septembrie 30, 2010 la 1:55 pm |
ma gandesc, ma gandesc, le scot eu de undeva, macar teoretic 🙂