Mi s-au îmbârligat sprâncenele, deunăzi, citind pe un blog al unui, de altfel, rafinat intelectual, care este percepția asupra femeilor după 35 de ani, în general, și a franțuzoaicelor, în special.
Despre femei, înaltul blogger (cu sensul de înaltul intellectual – văd că a ieșit cuvântul cu 2 l, îl las astfel, va fi având vreun rost!)) consideră că e bine să nu le mai ai în vizor, după ce depășesc 35 de ani, căci îmbătrânirea este grotescă în cazul lor, mult mai fățișă și repulsivă decât în cazul bărbaților. Devastarea este marcată și marcantă pe chipurile și în trupurile lor, în timp ce bărbații se conservă mai bine, mai coerent. Alături de consorții lor, aceste femei ajung să pară niște surori mai mari sau chiar mamele lor.
Despre franțuzoaice, înaltul blogger consideră că toate sunt pricepute sexual și meștere în alcov, indiferent cum arată și indiferent de vârsta lor. N-au inhibiții și practică orice fel de metehne sexuale de la începutul unei relații. Prin urmare, franțuzoaicele sunt de preferat înaintea tuturor femeilor.
Un poet prieten mi-a povestit cândva că a călătorit în Madagascar unde s-a împrietenit la toartă cu un băștinaș, scriitor și el. S-au înțeles perfect, singurul lucru pe care prietenul meu l-a suportat cu greu fiind mirosul amicului său de culoare. Drept care, la final, când și-au luat rămas bun, a îndrăznit să glumească tandru cu scriitorul băștinaș, mărturisindu-i superior chestiunea mirosului. Iar acesta, zâmbind sfios și înțelept, i-a spus așa: dacă ai ști cum mirosiți voi, albii, v-ați îngrozi! Ca niște pui fierți de găină.
Înaltului blogger nu i-ar strica să cunoască diferența aceasta de miros epidermic.
(Altfel, cred ca e vremea să revin la Julian Barnes și la serialul meu anti-chimbalic (sic!)!)
septembrie 7, 2010 la 4:05 pm |
:)))
septembrie 7, 2010 la 4:11 pm |
pai da!
septembrie 7, 2010 la 7:17 pm |
sexul spaniol e ăla în care strigi „olé!” ?
septembrie 7, 2010 la 7:31 pm |
quizas! still bouche-bee!
septembrie 7, 2010 la 8:15 pm |
Oare com vom mirosi noi alienilor din secolele viitoare? Asta daca alienii au nas, iar nasul lor are aceeasi functie nobila ca nasul nostru…
septembrie 7, 2010 la 8:22 pm |
vom mirosi a ridichi!? zic si eu asa…
septembrie 7, 2010 la 8:15 pm |
franțuzoaicele-s maștere într-ale amorului? habar n-am, dar sună a mit..
sex spaniol = between the breasts, dacă informația asta servește cuiva..
înțeleg ușoara iritare a propos de 35+..
personal, nu-s de acord, ba chiar aș zice au contraire. femeia e un fruct. și e chiar indigest să mănânci piersici necoapte.
ok, gata..
”poiematike barbudo”.. 😀 păi știam, am vrut doar să mă identific
bine ați revenit!
🙂
septembrie 7, 2010 la 8:35 pm |
tocmai când să mă bucur că sexul românesc e cu şaidiridiram, ai venit tu repede să strici petrecerea.
cât despre fruct, bine îi şedea când era oprit.
septembrie 7, 2010 la 10:25 pm
eu’s foarte interesat de fructoză de fapt. am înțeles că acum există și în varianta sintetică deci fructul oprit poate sta la locul său (așa cum virgulele nu prea fac prin propozițiile mele).
n-aș vrea să devin licențios pe-aici, e prea frumos în Ciclade.
așa că mă opresc
septembrie 7, 2010 la 8:26 pm |
nu mashtere, ci meshtere sunt frantuzoaicele, asa zice inaltul blogger (e o diferenta esentiala de litera – 🙂 )
eu stiam din bulgakov si din treburile inchizitiei despre cizma spaniola, dar omul cat traieste invata (a propos de between)!
back in business, yap, gracias 🙂
septembrie 8, 2010 la 5:25 am |
vad c-a fost si-o polemicutza pe aici, mai sus! 🙂
(dar ora 25 si mb au intrerupt-o cam repede)
septembrie 8, 2010 la 9:28 am |
lasand la o parte problematica mirosului, bloggerul de care amintesti tu aici pare sa se autoproclameze un mare cunoscator al sexualitatii , mentalitatii, psihologiei si, de ce nu, feminitatii noastre, dar de fapt ce e mai amuzant de atat e ca tot mai multi barbati sau barbatei cu o mai ampla sau fictiva activitate sexuala,incep sa se considere mari cunoscatori, bineinteles tot pentru amuzamentul femeilor. 😉
(si o paranteza sau offtopic, in fiiine : am citit Nasterea Dorintelor Lichide si mi-a placut enorm.. mai putin, dupa parerea mea umila, ultima parte a carei sens nu l-am acaparat din pacate. Astept sa-mi fac timp pentru Angelus, intre timp te citesc aici:)
septembrie 8, 2010 la 2:53 pm |
eu am spus ce am de spus, deci nu mai comentez 🙂
cat despre NDL, se zvoneste ca orice umil ori mai putin umil cititor este stapanul auctorelui (tocmai prin lectura), asa ca ma abtin iarasi de la comentarii!
septembrie 8, 2010 la 12:41 pm |
Vaaaai, dar daţi-mi un indiciu ca să-l găsesc pe individ că m-a provocat, prin transfer, rău de tot. :)Am 34, deci sunt la graniţă, dar nu mă tem de nimic. Vreau doar să ştie ce părere am eu de categoria masculină a dumisale.
septembrie 8, 2010 la 2:50 pm |
cine cauta in carul cu fan si gaseste… prin urmare trebuie gasit carul! (fiindca nu-i vorba de un simplu ac) 🙂
septembrie 8, 2010 la 1:50 pm |
Prima dată trecui în fugă pe aici, fără să vreau. Am revenit cu exemple de viaţă.( opinez că pe acest subiect, trebuie să te pronunţi pe trăitelea) Deci experienţa mea spune aşa:
1. despre franţuzoaice nu mă pot pronunţa în context, n-am fost cu niciuna în pat. 🙂
2. cunosc femei superbe( românce) la 40-50 şi urâte prin vulgaritate, caracter etc. şi nu numai la 19.
3. am fost plăcut surprinsă să aud bărbaţi atrăgători la 30 extrem de apreciativi cu unele doamne care aveau vârsta mamelor lor poate… Aşa de intim-apreciativi că ar fi cam henrymillerian să reproduc cuvintele… 🙂 Poate că bloggerul împricinat are desigur gusturi de nişă, dar bărbaţii de care pomenesc eu ştiu să aprecieze frumuseţea feminină de la adolescenţă până la maturitate.
4. Româncele poate că sunt mai acaparate de griji. Ştim cu toţii că interiorul sufletesc se reflectă în exteriorul înfăţişării!
5. Avem şi noi pretenţii mai ridicate decât pare referitor la bărbaţii locali, fie bloggeri sau nu. Aaaa, şi cunosc iarăşi bărbaţi atrăgători la 50 şi îngrijorător de respingători la 20.
septembrie 8, 2010 la 2:56 pm |
povestea inaltului blogger scrisa de mine a fost un soi de anti-pilda si atata tot, mai mult din pricina relativei stupefactii pe care mi-a produs-o.
altfel, fireste, daca este sa facem si noi listutze despre barbati (nu despre cei francezi, ci despre bastinashii nostri), fereasca sfantul ce ar iesi…
septembrie 8, 2010 la 3:15 pm |
Nu reacţionam aşa curioasă dacă nu era vorba de un intellectual, cum ziceţi. În fine, dar chiar că e mai bine să-mi conserv timpul pentru …frumuseţe intelectuală, decât să îl fi risipit cu vreun comentariu pe respectivul blog. Că iute din fire cum sunt, sigur mă lansam în contraofensivă …şi chiar că era o cauză pierdută gândirea obtuză a individului.
septembrie 8, 2010 la 3:44 pm |
dacă în contraofensivă s-ar fi lansat oareşce bărbaţi de-ncredere ori oareşce femei până-n 27 de ani (luăm şi-o marjă respectabilă aşam) ar fi avut altfel de rost ce-i drept.
septembrie 8, 2010 la 3:59 pm |
ora is right-right!
anca se cuvine sa stie ca pe blogul inaltului blogger nu se pot posta comentarii, blogul respectiv nu admite 🙂
septembrie 8, 2010 la 4:05 pm |
Bine zici, oraculară oră…:) Dar hai s-o dăm pe filozofeală atunci: până la urmă toată chestia-i legată de îmbătrânire în treaba asta cu femeile frumoase, tinere, 35 etc., nu? Că în fond, vorba japonezilor, orice dorinţă e o dorinţă de moarte şi…,vorba mea, orice frumoasă va ajunge octogenară( dacă îi e scris în gene, adică). Păi, atunci, eu zic aşa: mare lucru să ştii să îmbătrâneşti frumos şi cu stil, dacă se poate. Bărbat, femeie, nu contează, dar să îmbătrâneşti frumos. Sunt sigură că e o artă şi asta.
septembrie 8, 2010 la 4:23 pm |
eu am altă optică. am îmbătrânit destul pân-acum, de-acum încolo e cazul să mai şi întineresc. 😀 chestie care – se ştie – nu poate fi demarată decât de la o vârstă încolo!
septembrie 8, 2010 la 5:38 pm
eu as vrea sa raman intre varste, cum sunt acum, nici sa intineresc, nici sa imbatranesc. acum e cel mai bine la minte si suflet si trup 🙂 (sic!)
septembrie 8, 2010 la 4:12 pm |
Zău, mc? 🙂 Nu poţi posta acolo? Aiiiii, ce autoidolatrie cu iz de castrare… Nu-i bai, atunci noi, alea, vizatele, alegem în altă parte, că are balta peşte (masculin), nu ne plângem!:) Din partea mea să strălucească ca un soare doar pentru sine , dânsul carevasăzică, …nu-i bun de perpetuarea speciei( ştiu, trebuie să mă cenzurez)…:)
septembrie 8, 2010 la 4:39 pm |
în altă ordine de idei, chestia cu bătrâneţea stă cam ca cea cu ochelarii. pe unii simpla purtare a unei perechi de ochelari îi înnobilează (deşi rămân aceiaşi bădărani, infantili, etc etc care erau înainte de vizita la oftalmolog). aşa şi bătrâneţea: unora le dă un aer distins (deşi ei rămân aceiaşi/aceleaşi tâgâdâm tâgâdâm tâgâdâm).
PS : domnul ăsta înăltuţ ‘telectualmente e un mare „poseur”. nu tre’ să ne chinuim aşam să răspundem unei pozuci. tipu’ e francofil până-n măduva oaselor, cum să nu simpatizezi cu chestiunea franţuzoaicei absolute, când practic devotamentul caraghios faţă de aceasta e o simplă deformare profesională !? 😀
septembrie 8, 2010 la 5:40 pm |
ora 25 stie cat prizez eu cu delicii formula „tagadam tagadam tagadam”, aiaiai!
septembrie 8, 2010 la 5:43 pm |
tagadames et messieurs!
septembrie 8, 2010 la 5:51 pm |
dam e musiu 🙂 (jur e soar)
septembrie 8, 2010 la 8:14 pm |
Bine ai revenit, Mesmeea! Savurez si eu de ieri serialul Cicladelor toride!
Legat de varstele frumoase (ma bag si eu in buchetul doamnelor ca o anemona istovita de truda verii prin care trecui) cred ca nu trebuie sa ceri unei varste ceea ce nu are, atat la femei cat si al barbati. Varstele tinere se disting prin ‘carnatie’ si ‘candoare’, cele mai putin tinere prin ‘sharmul experientei’ si ‘seductia inteligentei’. Ca in toate cele, insa, trebuie sa stii ce vrei.
septembrie 9, 2010 la 5:39 am |
anemone – inteleapta ca de obicei. i-ar sta bine intr-o postura ateniana statuara pe o ciclada 🙂
septembrie 9, 2010 la 6:39 am
Multumesc pentru apreciere si localizare. Cred ca mi-ar placea sa strajuiesc o ciclada, mai ales ca statuile nu imbatranesc niciodata. sau, mai bine zis, li se opreste batranetea la pierderea vreunei maini, sau a amandurora (unde nu am eu norocul asta!!! si masurile alea!!!).
Si, apropo de perceperea timpului in Romania, m-au sunat ieri de la libraria unde am comandat Angelus, mai tii minte cand, ca mi-a venit cartea. asta da, eternitate….
septembrie 9, 2010 la 6:42 am
timpul in romanika are multa rabdare, pare-se, incat chiar plictisul risca sa se plictiseasca! angelus in aeternitas 🙂
septembrie 8, 2010 la 8:26 pm |
eu savurez serialul Cicăladelor. 😀
PS – ori omul a zis ce vrea, pe la capitolul replicii la tonomatul cu tomate. 🙂 recunosc că şi fantasma velierului de 14 m a fost haioasă, dar preferata mea rămâne meditaţia anxioasă „la umbra” femeilor bronzate neuniform 😀
septembrie 9, 2010 la 5:41 am |
pai omul a zis ce vrea, noi zicem ce vrem si toata lumea zice asa cum pofteste, ca nu este alta cale, drept care cui pe cui se scoate 🙂
dar eu raman la ideea ca nu strica nimanui sa stie pilda cu diferenta de miros epidermic 🙂
septembrie 9, 2010 la 6:41 pm |
Da, am 42 de ani , dar ma simt tanara sufleteste…as vrea sa fiu o batranica simpatica, sa ma inteleg bine cu tinerii si sa nu-i bat la cap prea tare. Cat despre faza cu epiderma, o stiam, numai ca mie mi s-a spus ca mirosim a lapte stricat sau a sobolani. Asta e! Dar ei cand vin in Romania tot ne iubesc fetele. Ce sa-i faci?
septembrie 9, 2010 la 7:26 pm |
very-very strange
septembrie 9, 2010 la 8:24 pm |
it’s like admitting he was right after all?
septembrie 10, 2010 la 5:18 am |
yyyaaappp!
septembrie 10, 2010 la 11:47 am |
De ce imi raspundeti in engleza?
septembrie 10, 2010 la 12:02 pm |
„very-very strange” e un adorabil tic verbal al lui julian barnes, un preferat de-al casei, iar eu mi-am permis să îi răspund mesmeei cu un citat din acelaşi autor ca să profit de ocazia de a mă lăuda. 🙂