Persefoni

night-owl

Persefoni tămăduită

Înavuţită în infern cu o a doua viaţă, Persefoni se preschimbase într-o lunecoasă femeie-delfin, înfăşurată în jurul zeului ei ca un şarpe de neguri. Thyrsul împodobit dintre coapse al zeului era într-atât de preaplin, încât zeiţa voia să îşi prelungească răstimpul în lumea de jos. Uneori, zeul cel negru o înfăşura într-o blană de ciută udată cu vin de smochine. Alteori îşi cinstea zeiţa îmbrăcând-o în ramuri de mirt şi-mpletindu-i cozile cu frunze de dafin. Dacă Demetra nu ar fi ştiut să o cheme la suprafaţa pământului, în lanurile sfinte, se spune că Persefoni ar fi rămas răscoaptă patru anotimpuri întregi în lumea de jos, cu zeul ei arămiu.

Pe drumul de întoarcere din Creta am făcut escală la Athena. Aici, în aeroport, am stat lângă un american cu pălărie de colonialist, care citea o antologie a poeziei erotice vechi greceşti. Când americanul a făcut pauză, i-am cerut cu împrumut cartea şi am deschis-o la întâmplare: aici am dat peste inscripţia de mai sus, găsită cu câteva secole înainte de Hristos, undeva în Pelopones. Nu e tocmai un poem erotic, ci un răvaş în proză, cum s-ar spune, dar cât se poate de fascinant. Am copiat textul în engleză şi ajunsă la Cluj am tradus inscripţia, stilizând-o puţin. Am făcut aceasta, întrucât inscripţia de faţă este de o mie de ori mai senzuală decât toată poezia erotică găsibilă astăzi la autorii contemporani. Tocmai prin simplitatea şi naturaleţea ei.

Anunțuri

10 răspunsuri to “Persefoni”

  1. matei Says:

    …Kore ar fi rămas întreagă lui Hades, iar ogoarele întregi ale mamei sale ar fi fost lăsate de izbelişte, măcelărite de arşiţa vremilor. O catastrofă, desigur… Dacă bine îmi aduc aminte, Kore, în timpul şederii în Hades, a îmbucat dintr-o rodie, fapt care a legat-o veşnic de bărbatul ei zeiesc, fie şi numai pentru o treime din an. Desigur că rodia, din punctul meu de vedere, e reprezentanta consumării erotice dintre cei doi. Ea gustă rodia, întocmai cum Eva creştinătăţii noastre gustat-a din măr, îmbiindu-şi şi bărbatul apoi. Diferenţa este că Hades şi Persefoni îşi păstrează statutul de zei, deşi ea îşi pierde condiţia de zeiţă împlinită a Olimpului, în vreme ce edenicii Vechiului Testament sapă un hău între ei şi propria lor esenţă, de ordin divin desigur, pierzând şi Edenul.
    Poate că povestea celor doi este încă un agument adus afirmaţiei: în iubire, şi mai ales în cea senzuală, dospeşte o undă de thanatic.

  2. mesmeea cuttita Says:

    well done, matei, din toate unghiurile. dar mai este ceva aici. ceva nou in ce-o priveste pe dulce-amara persefoni (care nu mai e kore in hades, ci exclusiv persefoni-proserpina).

    in ce priveste rodia, de vazut filmul „culoarea rodiilor” (saiat nova) al lui serghei paradjanov. s-ar putea ca matei sa guste cu delicii filmul. s-ar putea si sa nu.

  3. piper alb Says:

    brusc, mi-am amintit ceva! „kore-persefona nu este altceva, pana la urma urmei, decat un centaur. Ca noi toti” sau „Doar dragostea îi este ca un cuib de staniol”.

    misto, nu?

  4. mesmeeacuttita Says:

    pentru kore-persefona este valabil ce spune piper alb, dar, oare, exclusiv pentru persefoni in infernul ei „dulce” mai poate fi valabil? asa ca semnez descifrabil „piper negru”…

  5. piper alb Says:

    lumea de jos, infernul ei e lunatic, nu? asa mi-ar placea sa-mi inchipui, o coborare lunatica, Dragostea are teribile atributii salvatoare si-o “scoate din minti” (minti ca gheare) pe leoaica spicului de grau, o “face din carne si oase”. din carne si oase dulci ea poate sa urce

  6. mesmeeacuttita Says:

    ciudat sa ne-o inchipuim impatimita pe persefoni dupa hades al ei (zona si zeul la un loc). si totusi asa vor fi stat lucrurile, cel putin dupa inscriptia postata de mine. de la un punct, rodia a avut efect „afrodisiac” asumat de catre fosta kore (fecioara), devenita zeita persefoni.

  7. erasmen Says:

    nu stiu daca rodia in sine a avut vreun efect, dar sigur e ca persephone a fost vazuta gustand din rodie de ascalaphos, fiul unei nimfe a styxului cu acheron, care ar fi spus apoi zeilor cele vazute. demeter (in unele variante chiar persephone) l-a pedepsit transformandu-l intr-o bufnita (”e-o zburatoare urata prevestitoare de jale,/ semn pentru cei muritori e de rau, cucuvaia greoaie” , spune, referindu-se la acest episod prin metamorfozele sale, ovidiu). astea le-am zis si pentru ca exista o bufnita in imaginea postata de mesmeea. dar, atentie!, uneori bufnitele nu sunt ce par a fi 🙂

  8. mesmeeacuttita Says:

    ay, erasmen, punct ochit, punct tintit! ceea ce conteaza este senzualizarea fecioarei devenita femeie si zeita (desi nu cumplita, oricat ar fi fost ea aleasa stapanului infernal). se pare ca nuptiile si ceremoniile subpamantene au preschimbat-o si au facut-o sa priceapa ca hades si numai hades (zeul sumbru) este alesul ei.
    noi stim, din mitologie, ca persefoni era nefericita, dar nici vorba de asa ceva. era cat se poate de implinita cu zeul ei aramiu.

  9. FID DeScribor Says:

    Cand am auzit prima oara mitul acesta, ca si toate povestile grecesti, nu m-au impresionat decat numele cu adevarat, mai ales Hades si Persephona; apoi am descoperit un fel de narativitate care pare sa fie aceeasi cu structura lumii lor de atunci, cu un plan al olimpienilor, dar si unul infernal, perfect coerent/incoerent, zonele intermediare. Probabil ca aici e si celalat capat al extazului, presupunand ca extazul nu e si el pe undeva suspendat…

  10. mesmeeacuttita Says:

    este o speculatie cat se poate de provocatoare, describor! extaz in infern (sau celalalt capat al extazului, cum spui tu)? daaaaaaaaaaa

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: