
extaz
simţim rar extaz, discutăm în schimb ceva mai des despre extaz. e ciudat cum preaplinătatea te goleşte şi te împlineşte în acelaşi timp, ca o crustă gonflată la maximum şi în cele din urmă preschimbată în propriul ei conţinut. şi mă gândesc cât de autolimitaţi suntem atunci când nu recunoaştem că deplinătatea nu înseamnă neapărat desăvârşire, dar nici şchiopătare nu înseamnă. este o stare tare, intensă. şi ajunge lucrul acesta, fără alte vorbe de prisos. uneori, însă, tristeţea dă târcoale ca să şlefuiască împlinirea.
mai 17, 2009 la 12:16 pm |
pictură de leonor fini.
mai 19, 2009 la 1:20 pm |
ecstasy?
mai 20, 2009 la 6:35 am |
yesss!