Entry for January 17, 2009


rid of me

(cântecel)


spatele gol prin rochia roşie tocurile de călăreaţă gura ei lipită de gene

el e bărbos bolnav de insomnie plin de haşiş e bărbatul meu

din buzunare îi cad mucuri de ţigară pielea e o brichetă

degetele mele unghiile mele doar limba ar şti ce să spună încetişor

pentru fiecare din noi există un spital cu sprâncene rase

o perucă neagră până la noadă şi giulgiul deşertului încolăcit peste ochi

între noi este o frânghie de spânzurat cu ciucuri de mătase

un ruj violent pe scheletul cu reflectoare

te mănânc îmbrăcată în rochia de falsă mireasă

apoi scuip ca o cobră portocalie bucăţi cu dantelă la gât

dansez cu şoldurile în jurul ispăşirii a ceea ce nu sunt şi-n jurul călugăriei pe care mereu am alungat-o cu lux

iarbă diamante copite de cal jupuit te înfulec te scuip înghiţit

ce simt eu nici toţi pompierii pământului nu ar putea să alunge cu extinctoarele lor pocăite

(acum sunt singură şi stau în semilotus).

12 răspunsuri to “Entry for January 17, 2009”

  1. Mesmeea Says:

    tot leonora carrington

  2. Alpha Dracon Says:

    Rid of me… P. J. Harvey? Stay tuned: in martie va publica noul album!!Poezia ar putea fi din Coma, chiar daca are niste imagini schizoidiane ca „spitalul cu sprancene rase”, o asociatie intr-adevar absurda la cub! Mai mult decat la hasis m-am gandit aici la LSD…parca viziunile sunt provocate de LSD, si cobra portocalie e aberant ca spitalul… deci ce este un spital cu sprancene rase? de ce aici te afli in semilotus? Intregul poem este despre ceea ce nu esti si nu vei fi niciodata?
    imaginea mea preferata este „un ruj violent pe scheletul cu reflectoare”… zic ca e alphadraconica ;)…

  3. Alpha Dracon Says:

    „ce simt eu nici toţi pompierii pămntului nu ar putea să alunge”… etc. finalul aseamana un pic cu dansurile, ce simt tu este puterea ta de iubire si de distrugere…

  4. Mesmeea Says:

    da, punctul de pornire a fost p.j. harvey si demonstratia ei in forta cu „rid of me” in concertul de la sidney din 2001. dar apoi m-am intors la mine insami. fireste ca este un poem inrudit cu acelea din „coma”. poate ca rid of me (al meu) are de-a face cu „dansurile”, fiindca si eu m-am gindit la asta, dupa ce am terminat de scris poemul.

    cit despe ceea ce sintem sau nu sintem, cine poate judeca asta?

  5. DeScribor Says:

    Imi pare bine de acest „afront” sau mai bine zis semnal adus pompierilor, precum si de prezenta acestui poem cu text si „pozitie” rituala, menit parca sa-l salveze, resusciteze, readuca la stralucire pe barbatul-pereche, cu un gest pe care il faceau in basme fiintele fabuloase feminine, inghitirea si scuiparea, un alt fel de athanor-izare recuperatoare.

  6. Mesmeea Says:

    ce bine ca ai inteles ca inghitirea-scuiparea-inghitirea si tot asa e o regestare! cit despre pompieri, asta le-as spune orisicind – ca nu ar putea ei sa stinga nimic!

    athanorizare? e sanatos sa inventam cuvinte…

  7. DeScribor Says:

    Sanatos, dar cam fortat, asa mi se pare acum, legat de cuvantul asta. Poate se va transforma si el la randul lui intr-un cuvant frumos pe de-a-ntregul. Sanatoasa mi se pare insa pentru poeti (dar si pentru „pompieri”) starea semilotus.

  8. Mesmeea Says:

    darmite statul chiar in lotus!

  9. DeScribor Says:

    Cine incearca, sa trimita o poveste plutitoare, ca si lotusii!

  10. iarina Says:

    Mă bucur să găsesc o zeiţă semilotus ntr-o ipostază a din-nou-creaţiei, căci „giulgiul deşertului ncolăcit peste ochi” te poate face să fii tributar propriului interior -prin cunoaşterea lui. Singurătatea din final mi pare că echivalează cu o ncremenire a timpului ntr-o poziţie/ipostază a conversaţiei cu sinele. Deşi aţi putea spune că muzica aceasta nu poate aduce nicio ncremenire. Se poate şi aşa…

  11. Mesmeea Says:

    o povestire-lotus poate fi oricind o provocare…

    iarina a ascultat-o pe pj harvey in concertul de la sidney din 2001 (a se vedea pe youtube)? nu de altceva, dar pj si-a avut faza ei de rock acut si intens.

  12. iarina Says:

    Din pacate, pentru mine pj harvey n-a fost decat o voce-calatorie de scurta durata, desi am ascultat-o. De aceea am spus ca Mesmeea poate sta in semilotus si conversa cu sinele (inteleg un dialog prin aceasta, ceea ce imi arata o legatura rar intalnita cu fiinta), iar apoi am nehotarat finalul…, pentru ca s-a asternut iar muzica si n-am reusit sa ma identific, chiar daca aveam privirea incremenita pe chitara mea rosie…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: