Entry for September 21, 2008

Jurnal cu Elada moartă şi vie (VI)

Am ajuns la Lefkes, un sat tipic grecesc, insular. Chiar în mijlocul Parosului. Colonia de scriitori de aici e micã: greci şi spanioli, plus noi, cei doi români. Casa Ekemel are cincisprezece camere, cu o panoramã magnificã. Balconaşe la fiecare odaie. Este un hotel recalibrat de Uniunea scriitorilor greci şi ofertat pentru scris ce pofteşte inima şi creierul sãlãşluitorilor. Sunt acceptaţi scriitori şi traducãtori din toatã lumea, numai sã scrie aici ceva şi sã nu piardã vremea. În curte, la casa Ekemel, avem smochini, iasomie, ficuşi şi multe terase de zacere, ceea ce-i grozav. Corin lucreazã la Acedia, cel de-al doilea jurnal de vise al sãu, pe care îl transcrie. Plus la scenariul de film pe care îl pritoceşte în minte de vreo doi ani. Eu scriu despre Rayuela, dar mai scriu şi la romanul-frescã despre comunism. Plus poeme puhoi. Lefkes e soiul acela de sat paşnic unde se aud greierii laolaltã cu copiii scâncind. Case mici, albe, fãrã acoperişuri, ferestre albastre şi tufãriş de tot felul. Dar nu e un sat rupt de lume, aşa cum credeam eu. La parterul clãdirii Ekemel existã terase şi încãperi cu fotolii mari, ca lumea sã stea sã scrie şi pe-aici, dacã pofteşte. Şi sã citeascã aşijderea. O bucãtãrie comunã, ca de cantinã, şi scãri interioare, cu pietre albe. Cred cã am sã scot în sfârşit oboseala care s-a ghiftuit din mine un an de zile.

17 august

Concertul tradiţional de muzichie greceascã a ţinut pânã la cinci dimineaţa, aşa cã leoaica e nedormitã, dar nu şi plictisitã ori nemulţumitã. Am bãut o cahfea straşnicã, apoi am luat-o spre bisericã. Astãzi este ştiu eu ce. Satul e cu stradele înguste, vãruite în alb indecent de alb, cu clãdiri terasate. Mirosea a brutãrie. Biserica nu era încã deschisã, dar nu m-am plictisit deloc în aşteptare, pentru cã, la un moment dat, a apãrut un american cu un soi de dagherotip şi s-a pus sã facã poze vechi. A vãzut cã mã uit curioasã (ciucitã cum stãteam pe treptele bisericii), aşa cã a început sã-mi explice. Avea plãci grele, cu margini de lemn, şi o husã-capişon, ca un tunel, care-i acoperea capul şi dagherotipul la un loc. M-a chemat şi pe mine sã mã uit cum se vede. Se vedea straşnic. Apoi mi-a explicat câte-n lunã şi-n stele despre cum se fac fotografiile cu pricina, învechite. La sfârşit, m-a întrebat dacã sunt lefkiotã, adicã sãteancã. Am râs şi am ezitat. Aş fi vrut sã spun: da, sunt grecoaicã de aici. Dar în cele din urmã am spus adevãrul. Apoi biserica s-a deschis şi am intrat în vorbã cu paracliserul care se amuza pe seama mea, fiindcă semănam cu un soi de mireasã spontanã, din pricina rochiei lungi de voal şi a eşarfei albe. Mi-a spus cã în sat mai era o româncã, fãcãtoare de suvlaki la tavernã. Dupã ce am luat calea înapoi, m-am rãtãcit pe ulicioare. Am ajuns astfel pe drumul bizantin, noroc cu nişte franţuji care m-au înturnat şi noroc cu bãtrâneii pe la marginea satului care m-au îndreptat spre platia. Cât despre drumul bizantin, fireşte cã aveam sã îl strãbat într-o altã zi, fiind eu maniacã în chestiunea drumeagurilor vechi.

Lefkes e o altã experienţã greceascã decât pânã acum. De treisprezece ani încoace de când am dat cu nasul de Elada, am stat îndeajuns la Atena (trei luni) şi prin insule (înşirate ca mãrgelele pe aţã – Rodos, Corfu, Zante, Cythera, Kos, Santorini, Creta, Naxos, Paros, Egina, Poros, Hidra, Simi, Patmos), dar niciodatã nu am locuit într-un sat în mijlocul unei insule, ca aici în Lefkes. Între greieri şi coline. Între mãslini cu nemiluita şi smochini. Între ceea ce sunt şi ceea ce aş vrea sã fiu (şi poate cã sunt fãrã sã ştiu).

Drumul spre mare e înţesat cu mori de vânt, unele renovate, altele, în paraginã. Mã uitam cu jind la cele în paraginã: ce odãiţã iscusitã pentru scris mi-aş fi fãcut eu în vârful uneia dintre ele, dacã mi-ar fi fost datã pe mânã!

Apoi, într-o zi, am luat-o pe drumul bizantin şi am dat de un câmp galben stins. Colinele erau cu dinţi de dragon, iar o bisericã albã zãcea ascunsã între copaci. Pustiu. Nimeni pe-aici. Peisaj ca în copilãrie, vara, la sat. Sau ca în vis. Apoi ne-am întors pe ulicioarele rãsucite, unde erau expuse mãrgele, cãmãşi, eşarfe, sandale, farfurii. Am gãsit şi o odaie cu vechituri, unde trona un gramofon.

8 răspunsuri to “Entry for September 21, 2008”

  1. cruz.eschimos Says:

    mesmeea face prea multa pofta oamenilor cu grecia ei!

  2. florin c Says:

    Se anunta, asadar, lucrari noi. Vazute si nevazute…

  3. Mesmeea Says:

    mda, cruz, m-am prins si eu ca trebuie sa sfirsesc jurnalul grecesc…

    frumos spus, lucrari vazute si nevazute! asa sa fie.

  4. Alpha Dracon Says:

    Mesmeea este harnica… ma intreb cum va fi acel puhoi de poeme, romanul-fresca despre era comunista cred ca toti ni l-asteptam de la tine, chiar si eu ca sunt mai pasionat la zona nocturna si deliranta!
    17 august este una dintre paginile mai frumoase din acest jurnal (il citesc fiecare zi chiar daca nu comentez, si locurile descrise de tine imi sunt foarte familiare… poate fiindca eu m-am nascut si traiesc in fosta Magna Grecia) „colinele cu dinti de dragoni”… eh undeva gasim niste epave nocturne in aceasta grecia solara si suculenta, sunt evocari foarte senzuale sau mai degraba senzoriale.

  5. Alpha Dracon Says:

    Alb si albastru… culorile Greciei… soare orbitor si marea.

  6. Mesmeea Says:

    alpha e apropiat mie, ca de obicei, si gentil.
    romanul de care spui nu va fi gata decit in 2010… din cite imi dau seama.
    poemelor le va veni rindul tot asa, peste ani si ani.
    dar loialitatea ta hermeneutica si literara fata de mine imi prinde bine!

  7. d_3fect Says:

    ehe, mi-ai trezit amintirile despre satucul spartan unde am locuit anul trecut 3 luni. prin pellopones nu prea ai fost, ah?

  8. Mesmeea Says:

    ba da, defectule imperfectule, am fost si pre acolo, dar mai de mult. la olympia si la nafplia si la epidavros, unde am vazut un tulburator spectacol medeic! si in sus la thesalonik am fost. am batucit elada indeajuns.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: