Entry for September 19, 2008


Jurnal cu Elada moartã şi vie (IV)

14 august 2008


Kos, noaptea: parc-ar fi un ora
ş arab, cu palmierii uriaşi plus arşiţa încă nepotolită. Suntem cocoţaţi la ultimul nivel al vaporului care ne duce spre insula Syros, ca de aici să ajungem în insula Paros, la colonia scriitoricească de acolo. Acum doisprezece ani, când am parcurs nocturnalia dinspre Pireu spre insula Santorini şi apoi spre Naxos şi Paros, ne-am jurat, Cobra şi cu mine, că vom renunţa la escapadele cu saci de dormit, atmosferă hipiotă and Co. N-a fost să fie. În 1999, când ţineam morţiş să închei de scris partea grecească din Tricephalos, tot în saci de dormit am făcut drumul Pireu-Creta şi retur. Smucită şi încăpăţânată, am pledat cu patimă, zicând că nu pot să scriu despre Knossos şi minotaur, dacă nu văd Creta cu ochii mei, dacă nu simt mirosul insulei şi nu gust ulei de măsline fãcut aici. Prea bine, spusese şugubăţ Corin, mergem atunci la Knossos, cu o singură rugăminte, ca următorul roman pe care îl vei scrie să nu se petreacã în Hawaii sau în Alaska! Îmi amintesc ce izbăvită eram în noaptea vaporeană dinspre Creta spre Pireu, fiindcă sfârşisem de scris felia grecească din Tricephalos.

Iar acum, dinspre Kos spre Syros, e aceeaşi foşgăială, piei încinse, umanitate ferfeniţită din Evropa şi Americi, plus Balcanii năduşiţi de atâtea efluvii africane. Doar că nu mai avem sacii de dormit la noi. De unde să ne fi închipuit că din insulele dodecaneze e aşa de greu de ajuns în ciclade? Pe vapor, atmosferă previzibil pitorească, nimeni nu-i corăbier profesionist aici, ci amator ca noi. Mă uit spre portul Kos, cum se desprinde vaporul şi căldura nocturnă e dulce, buricele degetelor mă mănâncă, îmi vine sã scriu cu arome. Ultima imagine din Kos: un şlep oranj pe care scrie Archangelos. Va să zică aşa, Archangelos – să fie încă un semn? Patronul meu războinic e tot cu mine? Sau e altul, al altcuiva? Prunci de tot felul scâncesc, maici planturoase îi pleznesc ori răsfaţă, fumegăcioşii privesc chiorâş. Luminiţele altor insule pe lângă care trecem se zăresc îmbietor. Pune-te pe scris, ce mai aştepţi! Aş vrea yo. Deocamdată scriu aici în jurnal şi e bine aşa.

La miezul nopţii facem haltă în insula Leros: mică şi neimportantă. Şi, totuşi, cât de vie! Merită să vii în Elada ca să înveţi să trăieşti şi să te bucuri de lucrurile simple. În port, o tavernă uriaşă, arhiplină. Oamenii sărbătoresc Sfânta Marie, Panaghia (cum se zice pe-aici), drept care patru bărbaţi dansează îndrăcit pe muzică băştinaşă. Greci şi negreci, am ieşit cu toţii pe punte şi ne zgâim cu veselie şi gelozie. Apoi cercul dansatorilor se lărgeşte, se prind şi femei în joc, sunt aproape douăzeci acum. Cei de pe vapor (noi, adică) ar pofti şi ei să dănţuiască, dar n-au curajul. Simt un drăcuşor mic în tălpi, dar nici eu nu schiţez vreun gest, întrucât ştiu că aş fi prea excentrică. Ne îndepărtăm de insula Leros, în timp ce băştinaşii plini de viaţă îşi văd de danţul lor. În jur, pe vapor, lumea joacă poker la mese, un tibetan doarme pe jos, franţujii fumează cu aplomb Gauloise, ţigănimea autohtonă (cu puradei cu tot) e gureşă cât încape. Mâine e deja azi. Anul acesta călătoriile mele au fost doldora. Viena, Rio, Paris, Roma, Florenţa, Grecia.

Nici nu trece bine un ceas şi iată-ne la Patmos pe timp de noapte. Cobra mă prevenise, după ce ajunsesem în Leros, mustăcind: ce-ai zice dacă am ajunge iar în Patmos, dar nu ziua, ci noaptea? Eu am râs: ar fi prea de tot. Şi, totuşi, iată-ne în Patmos, chiar dacă doar în trecere. Ce fel de semne sunt acestea pentru mine? E un fel de a mi se spune sã fiu cu luare-aminte? De departe, desluşesc un hotel rătăcit pe care scrie Byzance. Joc un soi de Tarot cu toate numele acestea pe care le zăresc în treacăt. Şi joc Tarot cu mine însămi. Acasă, în Nord, cineva citeşte cu atenţie Apocalipsul. Poate va găsi înţelesul exact.

6 răspunsuri to “Entry for September 19, 2008”

  1. cruz.eschimos Says:

    mesmeea ar fi trebuit sa danseze, totusi, pe vapor, chiar daca de una singura. si sa joace tarot cu insulele, desi asta era mai complicat de facut.

  2. Mesmeea Says:

    poate ca ar fi trebuit, intr-adevar. a doua oara nu voi mai pierde prilejul, iar dintr-acestea vor mai fi, intrucit in fiecare vara mereu pe o insula greceasca ma salasluiesc.
    cu jocul insular de tarot nu am prea priceput, insa. asa ca sa joace cruz si pentru mine. sau sa imi explice lejer cum s-ar putea juca un astfel de tarot cu insulele grecesti.

  3. DeScribor Says:

    As indrazni sa spun ca aceste semne nu sunt enigme, ci lumini favorabile si, daca vor mai fi fiind si altele si daca nu s-a intamplat deja, pasienta are sa iasa curand. Hawaii sau Alaska? Sau Laponia?

  4. Mesmeea Says:

    as prefera o laponie cu arsita, palmieri si turcoaz… adica un hawaii laponizat!

  5. cruz.eschimos Says:

    pai e un fel de alchimie jocul de tarot cu insulele, fie ele grecesti sau nu. parca mesmeea se pricepe la oarecare alchimie. sau ma insel?

  6. Mesmeea Says:

    nu cred ca voi gasi piatra filosofala in vreo insula greceasca. mai degraba bucuria de a trai si placerea de a scrie.
    asa ca, in acest caz, cruz sa fie alchimistul/alchimista de serviciu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: