Entry for August 24, 2008

Shadowing

M-am trezit cu Shadowing in cap si am inceput sa caut cuvinte despre umbra – a umbri, umbros, umbroid, umbrovampiroid, umbrire, umbrit(a) si tot asa. Apoi mi-am adus aminte de scotocirea variata pe blogul mesmeic, cind a fost sa fie cu bezmetic, smintit etc. Si am mai gasit un cuvint in acest sens – shod (shoada), chiar daca este argotic-jargonard. Apoi iar m-am intors la Shadowing. Umbrind? Dar Umbrind ce si de ce? Enfin, e o duminica greceasca, iar eu trimit oamenii acum in America, la exquisite corpse, revista electronica facuta de Andrei Codrescu. Acolo se gaseste si Shadowing, pe adresa

corpse.org

Doar Jung mai lipseste ca sa zica si el ce si cum (specialist fiind in umbra). Fie chiar si din morti…

p.s. ulterior discutiilor


1. fosta mea studenta, Letty, filmind ea prin Italia, mi-a scris, dracoasa, ca exista si cuvintul UMBRATIC. of, am uitat de el, dar este minunat!

2. iar Andrei Codrescu mi-a scris asa

„Discutiile despre cum umbresti tu in poezie sunt jucause si bune. Eu ma dezumbresc cit pot…”

prin urmare exista si A DEZUMBRI (nu exista, dar poate exista!)

28 răspunsuri to “Entry for August 24, 2008”

  1. Mesmeea Says:

    iar in imagine e o superba umbra-fantoma delirata de leonora carrington.

  2. DeScribor Says:

    Eu raman la umbra mea, aceea care are trei aparente, care face niste miscari helicoidale si salvatoare. Poate ca Jung se bucura, n-ar fi exclus, de langa masa lui de smarald, visata si ea, desigur…

  3. Artemis Says:

    Black out.

  4. Mesmeea Says:

    miscarile helicoidale sint protectoare. dar nu sint si riscante? smaraldul isi are virtutile lui…

    shadowing-ul este si o forma de blackout, poate.

  5. DeScribor Says:

    Nu m-am gandit la pericole, mai ales ca miscarile acelea sunt, asa nadajduim, tocmai pentru protectia noastra. Cat pentru cei care vor sa citeasca poemul, eu spun tot ce am mai spus: despre poemul cu profetii aderenti, despre furiile, howl-urile si excelentele poetice care fac corpul si ce va fi fiind in el sau in afara lui sa vibreze ca si lovit de diapazon. Asa cum se lovesc clopotele tibetane, iar sunetul acela este esential, nu mai conteaza atunci decat sentimentele vitale, ultime, passionale; despre limbajul este expresiv, despre cum am citit repede si de aceea mi s-a parut ca parca mai era ce de spus. Desi, fiind vorba de ceea ce umbreste in sens iluminator, mi se pare firesc. Si ar mai fi multe de spus. Sa vedem ce spun si ceilalti. Interesant expresoa asta, black out, ca si cum ar iesi intunericul in afara… Asta inseamna ca e si un black in sau white out sau…

  6. Mesmeea Says:

    faina formula cu „white-out”, buna de folosit ca licenta poetica pentru cindva!

    admit ca shadowing ar putea fi o ramasita a poemului howl (care m-a marcat si in kyrie eleison din coma!, ginsbergizind eu cu voluptate). dar in ce masura un poem „profetic” precum shadowing, cum il numeste de-scribor, lovit de diapazon, este unul cerebral, visceral sau une affaire de coeur? intreb aceasta, fiindca au fost situatii cind am definit trei tipuri de poezie – a maruntaielor, a inimii, a ratiunii. un poem profetic este dominat de care dintre cele 3 nuante?

  7. DeScribor Says:

    Iata la ce ma mai gandesc, in prelungirea Submarinului si a simturilor sale de nava vie: ma gandesc la reflectoarele subamrinelor, acelea care arunca o lumina difuza, desi precisa, cea care da coerenta spatiilor bentonice. Aici vad aceasta shadowing, o urma-umbra, nu? Si poate, aici in acest poem al celor doi profeti care executa, mi se pare, chiar miscarea dervisilor, intru-un fel, ar fi metafora profetului androgin sau bicefal, care ramane blocat sub ape. Dar nu se sufoca, nu moare, ci in el se trezesc capacitatile de a performa si a trai in starea de black-out. Mi se pare a fi aici si o forma de explorare, din ce in ce mai indrazneata.
    Cred si ca, in aceasta idee, cartiel tale mereg in sens invers fata de perceptiile lumii, spre un fel de incostient din ce in ce mai coerent. E important si pentru ca, multi dintre suprarealisti s-au poprit, din ceea ce am putut vedea pana acum, inainte de aceste teribil interzis. Nu stiu daca e interzis sau doar teribil, dar e important..Cat despre lovitura de diapazon, mi se pare ca e vorba despre starile despre care e vorba aici, iar ele combina nivelurile de care spui. In plus, profetic mi se pare un cuvant potrivit in legatura cu anticipare sau chir simtirea efectiva a unor lucurri cu care lumea inca nu s-a deprins sau inca face din ele doar obiect de reverie literara, culturala. Acest poem e scris in lumina difuza a acelor reflectoare de submarin, desi el nu e lipsit de metaforle inaltimilor. Dar, din nou, miscarea acesta e fireasca. Data viitoare trebuie sa scriu acest comment intr-un alt document si sa-l icopiez pentru ca aici e aproape imposibil de scris.

  8. Mesmeea Says:

    in submarinul iertat existau doua viziuni poetice si, prin urmare, polemica era fireasca si demonstrativa. unul dintre poeti scria psihedelic, celalalt era un chtonian doar fragmentar furat de delir si care ricosa. in shadowing nu exista o polemica propriu-zisa, decit in sens monologal. in chestiunea luminii difuze sint de acord. cam asa e lumina in poezia de azi, difuza.
    imi place imaginea poemului ca un dervis rotitor, cred ca se potriveste. mai exact se potriveste cu ideea de transa. dar shadowing este, cred, un poem cerebral, deci face exceptie de la poetica mea. black-out-ul este aici construit (dar nu artificial).
    inconstient din ce in ce mai coerent? s-ar putea sa fie asa. chestiunea este ca atunci cind se va ajunge la inconstientul intru totul coerent s-ar putea sa ma si opresc definitiv, cine stie.

    ce bine ar fi daca i-am mai putea intreba pe suprarealisti cite ceva dintr-ale lor formule!

  9. DeScribor Says:

    Inconstient dein ce in ce mai coerent in sensul nu neaparat al decriptarii si clarificarii lui, de fapt deloc asa, ci in sensul unei acordari tot mai fertile cu zona aceasta, cred ca e ca si cum se dobandeste o excelenta; nu am cum sa stiu daca se va produce o epuizare, dar cred ca nu.
    Da, ar fi bine cu suprarealistii, dar eu ma bucur pentru altceva, anume ca sunt, in opinia mea, cativa poeti actuali care au miscat serios poetica si experientele ei, si cred ca suprarealistilor le-a fi placut usurinta cu care ei sunt diafani sau razboinici, adolescenti efebi si androgini sau seducatori, alchimisti tineri si regeneratori, felul in care migreaza intre zone, sexe, genuri. Formulele lor erau pretioase, dar u vad unele dintre aceste formule duse mai departe. De aceea cred ca sunt importante unele manifeste poetice si ca unele poeme sunt, poate fara intentie, manifest.
    Iar acest black out, poate fi descris? E o posibila traducere pentru Coma?

  10. Alpha Dracon Says:

    A fi umbra pentru mine inseamna si sa fii ibrid. Umbra sta sub zodia ibridismului aflandu-se la intersectia dintre lumina si intuneric…“The light is struggling for its brightness, the dark is the power of the void”, “Caressing nerves of the afternoon and moonlight together”. Deci umbra se aseaza tocmai – between this light and this dark – ea nu-i nici lumina si nici intuneric, ea este un spatiu ambiguu si „limbal” care ii apartine celor doua regnuri, este un fel de spatiu purgatorial, poate unu dintre acei “elusive kingdoms”. Cel ce mi se pare interesant este prezenta lui Tiresia si a Pythiei… de ce? poate ca aceste doua figuri sunt legate chiar cu “shadowing”: ma gandesc ca si umbra si Tiresia se afla la o intersectie a regnurilor pentru ca a fost si femeie si barbat, (aici se si manifesta una dintre obsesiile tale, pentru ca hermafroditismul a fost mereu una dintre preocuparile tale, dupa mine nu pentru el insusi, dar mai degraba fiindca se afla sub regimul ibridismului, care este cel ce-ti atrage tie), dar el nu este o ipostaza perfecta a androginului… Cred ca, referitor la el, adjectivul trans-sexual ar fi mai potrivit, fiind mai corect decat hermaphrodit, trans-sexual inseamna nu doar ca el se afla la intersectia regnurilor si al sexelor dar si ca el poate calatori dintre si printre aceste regnuri/sexe. Si pythia? Si ea participa la mai multe regnuri, fiindca prin extazele sale rataceste in lumea de dincolo, intr-o calatorie trans-lumeasca, de la lume la supralume la sublume s.a.m.d…
    deci pentru mine umbra insasi pur si simplu nu este decat o proiectie a ibridismului. Totusi e posibil ca ibridismul e simtit de catre tine ca ceva blestemat? De repudiat? el nu poate sa se manifeste din pricina unei cenzuri, poate a unei auto-cenzuri. Ma gandesc ca uneori poezie poate fi o proiectie a tot cel ce noi am fi fost daca nu ne am fi auto-cenzurati, auto-cenzurandu-ne putem sa traim ca oamenii, executandu-ne darkness, dar avem totusi nevoie sa ne proiectam afara aceasta darkness si acele lumii larvare care misuna in noi monstruos si carora nu i-am dat drept de a se naste si de a trai, poate daca ei nu ar iesi asa ar iesi afara altfel, in privinta aceasta mi se pare semnificativ ca odata ai vorbit despre un killer instinct la poeti… Proiectandu-ne afara fantomele umbrim lumea, ca sa nu innebunim, ca sa ne vindecam asa ca poezia se organizeaza ocult ca acel loc unde “nimic si tot poate fi vindecat”. Poate si asta inseamna cutitul care revine si aici? oare cutitul deschide rana ca sa iasa afara prin ea monstrii..?!? Acesti monstri tin de un spatiu ascuns si ibrid unde hotarele numai exista si totul este estompat… este “zona unde deep inside there is the shape of a coma and a frozen wonder. There is a secret infection with a burning snake”. Toata poezia ta ne a vorbit mereu despre aceste infectii… dar esti atrasa sau respinsa de ele? Si fiindca este o “umbrire” a lumii, aceasta poezie nu putea decat sa fie „unheimlich” la modul freudian… deci nelinistitor. Viziunile tale vin mereu de un loc foarte ascuns si impaianjenit, aceste cosmare pe care le reprezinti nu se nasc la intamplare, dar sunt chiar produsul acestei umbriri, si in aceste cosmare femeile pe care ti le proiectezi, fiind proiectia zonele tale auto-cenzurate, nu pot decat sa fie terifiante… ca miresele carnivore in cautarea unei mintuire nomada…deci trecatoare.

  11. Alpha Dracon Says:

    Deci vream sa spun ca shadowing se afla sub aceasta zodie ibrida…

  12. DeScribor Says:

    Gellu Naum are metafora cutitului cununat, a obiectelor vampirice, dar si a imaginii care capteaza si devine astfel prezenta pentru spirit sau prezent al spiritului. La Flamel, daca imi amintesc bine, sarpele acela din viziunile hieroglifice e tintuit tot cu un cutit, sarpe care in alte reprezentari alchimice trebuie sa arda (calcinarea fiin si ea vecina cu nigredo, și cu infectia, deci…). Spuneam la un moment dat ca poetii stau sub categoria nigredo, ca si suprarealistii, ca si, de pilda, craii lui M. Caragiale (pe care ii pomenesc aici pentru ca si ei profetizau cumva anumite zone pe care le gasesc explorate aici si se pare ca acest lucru se potriveste si aici. Mesmeea ce spune?

  13. Alpha Dracon Says:

    Da majoritatea poetilor stau sub categoria nigredo, dar sunt si cei au trecut la o alta faza, la albedo sau la rubedo, dar sunt foarte putini…

  14. Alpha Dracon Says:

    Apropo de pictura Leonorei Carrington: ai dreptate ca este superba chiar daca subiectul nu era prea original, aici stereotipul fantomei reprezentate cu un cerceaf capata un aer foarte original mai ales datorita decorului, sa va uitati un pic… ce era acolo inainte de sosirea umbrei? parca e un abur (poate adus de umbra insasi) care ne ascunde tot cel ce este dupa si dincolo de ea… si catelul la picioarele fantomei este, dupa mine, si mai unheimlich decat umbra insusi, este cel ce a ramas dupa „umbrirea” lui…da, eu cred ca a suferit un proces de „umbrire”, aici lucreaza cea ce eu numesc „spectralizarea” (care ar putea fi si un sinonim a umbririi)… spectralizarea peisajului, a decorului, a animalului s.a.m.d. Exista si in natura fantasme tulburatoare ca acest catelus-spectralizat… uitati-va aici http://farm1.static.flickr.com/27/96182077_3304585470.jpg… este unu dintre animali mei preferati, in italiana il numim Catta din genul Lemure, deci un Lemur Catta… si Lemur in latina insemna chiar fantoma.. iata un exemplu de animal „spectralizat” sau „umbrit” chiar de niste procese naturale ! Are ceva spectral si metafizic, ar fi frumos sa scriem ceva despre acest animalut-fantoma, despre ochii sai halucinati… parca se uita la niste spirite pe care noi nu le putem vedea.

  15. Mesmeea Says:

    mai intii catre de-scribor.
    fertilizarea inconstientului prin „coerentizarea” lui relativa (totusi!), da, cred ca este valabila observatia si are aplicatii limpezi.

    inca o data da, si eu sint sensibila la migrarea dintre genurile literare. chiar am putea vorbi despre un soi de „transsexualitate” benefica. dar exista si riscuri – ce facem cu proza prea lirica ori cu pohezia prea sanatos-prozastica?

    black-out ar putea fi o parola pohetica, dar nu in sens de poietica, ci de tranzitie intre lumi, jucind rolul si al unei formule alchimice de intrare si iesire dintr-o lume (re)creata.

    si eu utilizez adesea metafora cutitului pentru citeva lucruri launtrice. insa doar ultimul sens este acela al cutitului care taie (banal). cutitul deschide portitze, cufere, lacate. este un obiect magic, DESFERECATOR. si obiect totemic.

  16. Mesmeea Says:

    acum catre alpha.

    gio, esti semi-exegetul meu, dotat cu bisturiu si lupa. e dificil ca naiba sa iti raspund la toate, pentru ca unele lucruri imi scapa si mie. s-ar putea spune ca am o oarecare „constiinta rea” a propriei mele poezii, pe care nu o controlez complet, de aceea tin, adesea, teoria semitransei si a delirionismului (cele doua chestiuni ridicindu-mi mingea la fileu).

    ideea de hibridare si umbra sa depinda, oare, de spatiul unui purgatoriu? poate ca da. insa atunci este un purgatoriu care nu se afla la buza infernului, ci un purgatoriu blocat la baza celeilalte lumi care e intotdeauna paradisul pierdut (deh, iata ca trebuie sa vorbim si in cuvinte mari si tari!)

    hibriditate, ambiguitate, obscuritate, da, le-am cultivat intotdeauna. fireste ca am mizat pe dualitatea-duplicitatea vietilor de barbat si femeie ale lui tiresias (orbul initiat, sa nu uitam). cit o priveste pe pythia, este un personaj mai vechi al meu, de prin 1992-1993!

    yap, ideea de transsexualitate (vezi si mesajul catre de-scribor) e mai pregnanta si mai adecvata in shadowing decit aceea de hermafroditism. in acest caz.

    oricine isi asuma o forma de „darkness” in ceea ce scrie, isi asuma si o staza monstruoasa intrucitva (dar nu larvara neaparat). dar este o monstruozitate creatoare, sa fie clar!

    cutitul, cum ziceam, este desferecator si totemic (poate fi si falic, fireste, dar fara o sexualitate ardenta)

    infectii, maladii? atractie-respingere de genul love-hate? mai degraba hate-love.

    wow! spune alpha ca personajele mele feminine sint niste „mirese carnivore in cautarea unei mintuiri nomade”! teribil. acum 10 ani un critic (astazi mort) a formulat cheia succinta pentru poezia mea (am sa le-o spun lui de-scribor si lui alpha intre 4 ochi, la cluj, cindva)

    faina e observatia cu „spectralizarea” personajelor leonorei carrington, asa este.

  17. auvidio Says:

    fara nicio legatura cu nimic, shining e un film ok

  18. Mesmeea Says:

    shining e un film ok, yap, insa filmul shadowing nu exista inca (sau exista?). doar poemul.

  19. DeScribor Says:

    Ovi O a intervenit la timp, ca sa imi dau seama ca de la un asa text se poate ajunge usor la o discutie dezinvolta despre Eleusis. Ma gandesc si ca, citind de curand KorePersefona, e interesant cum lucrurile au evoluat, dar cum ramane peste tot profetul, discret, uneori, de cel mai multe ori, neenuntat. Alpha D ar putea intr-adevar sa scrie o hermeneutica, jos palaria (lui Magritte, :)), de care s-ar bucura si Hermes. L-as putea asista din (pen)umbra.

  20. Alpha Dracon Says:

    Da De Scribor… chiar din penumbra, si mai hibrida decat umbra “Nascut din incestul luminii cu-amurgul, / Privirile mele dezmiarda genunea, / De mine vorbeste-n oras toata lumea, / De mine se teme in taina tot burgul. / Sint Printul penumbrelor, eu sunt amurgul…” Si acest print era un hibrid in limbo, amurgul oare nu este acea clipa suspendata dintre zi si noapte?

    Mesmeea stiu ca unele lucruri iti scapa si tie, asa trebuie sa fie, nu cred deloc intr-o poezie controlata, ar da o idee de a fi prea construita deci neautentica… cel ce-mi deranjeaza mie, si este foarte bine atunci sa ne lasam dusi de transa si de delironismul… asa ca inconstientul poate sa se iveasca la suprafata. Sa faca o exegeza a textului, cum spunem in italiana “sviscerare il testo”, este apoi slujba hermeneutului care trebuie sa citeasca ca un haruspiciu in viscerele si in maruntaiele poemului. Privind purgatoriul tau, inteleg ca el e blocat la baza paradisului pierdut, dar fiind dintre acest paradis pierdut si infern e fireste ca el sa reflecteze ineluctabil si vedenii infernale, care abunda in poezia ta… si tu afirmi ca ceva iti scapa tie, deci chiar daca purgatoriul se afla la baza paradisului pierdut nu te poti impiedica sa fii si un “medium” prin care se manifesta si lumea draceasca.. asa cred eu. Asa cum cred ca monstruozitate este foarte creatoare. Monstruozitatea se afla mereu dintre doua sau mai multe regnuri, tot cel ce tine de hibridism are o legatura, chiar daca subterana, cu monstruosul. Dar monstruosul daca trece prin filtrul delirului si al mythos-ului nu este mereu repugnant, exista la noi toti o secreta atragere pentru monstruosul si teratologicul fiindca el nu este decat o exuberanta vitala care face aceasta viata mai putin plata trasgresand legile ei.Privind cutitul chiar asta vream sa spun… cand spuneam ca el deschide rana prin care pot sa ies afara monstrii… ii atribuiam chiar o functie desferecatoare! Despre figura feminina in opera ta voi argumenta candva in felul serios… cheia succinta a poeziei tale oare este: bisturiu visandu-si floarea?? eh eh eh!!

  21. Alpha Dracon Says:

    Shining e o capodopera… dar nu ar fi existat fara un geniu al goticului delirant made in USA…

  22. Mesmeea Says:

    hermeneuti, hermeneutizari, hermeneutisme, hermeneuticus trismegistus! imi vine sa ma joc, la asta m-ati imbrincit amindoi sau amintrei.

    retin chestiunea profetismului din partea lui de-scribor cetire. o retin si voi rumega la ea. si a misteriilor (fie ele de la eleusis sau nu)

    purgatoriul si monstrii? lume draceasca e grav spus. lume monstruoasa e bine spus, pentru ca in inconstient exista mai cu seama asa ceva. si repet – ma refer la o monstruozitate creatoare. trebuie sa fug acum, dar voi reveni. deocamdata doar am aruncat nada din nou.

  23. Alpha Dracon Says:

    Da hermeneuti… limbajul cifrat al poeziei numai de cei vii poate fi citit, dar numai de cei morti ar putea fi intr-adevar inteles daca ei ar putea citi… iata o hermeneutica a umbrei, pentru ca de acolo vine. Si privind Hermes, de care a pomeniti De Scribor si implicit si Mesmeea, trebuie sa ne amintim ca si el este un zeu duplex fiindca este zeul hermetismului si in acelasi timp al hermeneuticii… numai el „face” si „des-face”.
    De ce spui ca lumea draceasca e grav spus? poate nu am inteles eu sensul expresiei „grav spus” (limitele mele lingvistice helas) nu crezi ca ea se manifesta la tine chiar langa lumea monstruoasa sau, mai bine, tocmai prin ea?

  24. Mesmeea Says:

    in ce priveste „bisturiul visindu-si floarea”, bag seama, alpha, ca trebuie sa fac niscaiva tratament (fie el si pohetic) cu lecitina, ca sa stopez ramolismentul precoce… (da, am uitat ca ti-am spus)

    in ce priveste monstrii, insa, discutia este mai delicata. pentru ca nu poate fi aplicata o grila teologica sau morala la adresa inconstientului creator (poetic, in acest caz). ceea ce se gaseste nebulos (nebulonic!) in poeme si iese afara prin intermediul lor nu poate fi catalogat ca fiind neaparat alb sau negru, bun sau rau, pozitiv sau negativ. monstrii tin, insist, de un regim delicat si complicat al inconstientului nostru, si prin ei definim de fapt stari si trairi pe care nu le putem controla si pentru care nu avem un nume. stari riscante, de nebunie, sevraj, malinconie acuta, nevroza etc. cind folosesti un cuvint precum cel de „draci”, atunci, vrind-nevrind, pentru ca facem parte dintr-o cultura europeana crestina, institui o grila teologica-justitiara (fie ea si numai metaforic), care nu imi convine, intrucit este reductionista si inadecvata. ce vreau sa spun este ca monstrii nu sunt neaparat negativi, ei sunt ceea ce sunt, niste spaime, fragilitati, ambiguitati omenesti etc. nu poti sa repudiezi monstrii ca pe niste neveste alungate din harem, cel mai bine este sa ii scoti afara si sa vezi ce sunt ei de fapt, cum functioneaza, cu ce se hranesc etc. asa ceva recunosc ca exista in poezia mea, draci, insa, nu cred ca exista si nici nu as vrea… ptiu! ptiu! fac si eu cruci autoironice ca si babele si scuip in sin… (sic!)
    monstrii mei sint creatori, va sa zica. sau nadajduiesc sa fie asa.

  25. Blanche Fleur Says:

    Da, imi amintesc si eu de monstrii sintactici ai domnului prof Drasoveanu. Dar chiar, exista monstri creatori, care scot din noi tot ce e mai bun. Paradoxal.

  26. Alpha Dracon Says:

    Da… ai deja probleme cu memorie, sau sunt eu ca am o memorie prea buna!cand eu vorbeam de lume draceasca nu am avut intentia sa aplic nici o grila teologica sau morala, teologia si morala nu ma preocupa prea mult, poate sunt o fiinta a-teologica si a-morala (dar nu a-gnostica, cred in lumea de dincolo, in spirite, si in draci) si dupa parerea mea amindoua (teologia si morala) nu prea ar trebui sa intre in poezia, in monstruozitate si in inconstient, ele ar pune niste catuse la un act (poezie) pe care am spus deja ca l-am vrea mai degraba ne-controlat, ne-ncatusat, ne-intemnitat… dar daca ai simtit ca eu am instituit o grila teologica probabil m-am exprimat eu gresit…! privind cel ce spui despre monstrii sunt, deci, cu totul de acord cu tine, vorbesti de ei intr-un fel destul de sugestiv, si cred ca din acest cosmos monstruos si nebulos pe care il descrii se incheaga toate viziunile tale…Totusi mi se pare ciudat cand ne spui ca dracii nu prea exista in poezia ta, mmm! esti sigura?? atunci cine era diavolul care face focuri in odaia de granit?? pentru ca daca cel ce spui despre adjectivul „draceasca” e valabil pentru comentariul meu (adica ca prin el am instituit o grila teologica) ar trebui sa fie valabil si pentru poezia ta cand folosesti tu un termen ca „diavolul”… nu crezi ca folosindu-l ai instituit si tu o grila teologica si morala reprezentandu-ne Diavolul… deci Dracul…?? Cum ai spus tu vrind nevrind facem parte dintr-o cultura crestina, deci daca citim diavolul la Printul negru ne gandim, asa cum tu te ai gandit la infern citind lumea draceasca. Daca draci nu exista in poezia ta si cand te gandesti la ei faci ptiu!! ca babele… atunci nu ne mai vorbi despre diavoli care fac focuri in odaile de granit si asa mai departe… ai putea sa fii socotita contradictorie de cine practica cu lupa si bisturiul autopsia delirurilor tale ;-)…

  27. Mesmeea Says:

    hiha! se vede treaba ca poetul (poeta) prin excelenta este o fiinta contradictorie si alunecoasa! da, diavolul de care zici exista in poezia mea, dar exista doar in citeva locuri, in care este destul de bine ambiguizat si unde nici acolo nu intra neaparat in vreo grila religioasa, ci are tot conotatiile unei lumi inefabile, riscante, confuze. dar exista, intr-adevar. monstrii, insa, sint mult mai prezenti in poezia mea, ca stari nevrotice, angoasante etc. in sensul acesta faceam distinctie intre unii si altii. fireste, insa, ca in calitate de „exeget” al meu punctul tau de vedere este valabil. apoi, nu uita, „diavolul face foc in odai de granit” ar putea fi o imagine nu atit legata de diavol, cit de odaile de granit care trimit la cu totul altceva (aici diavolul cu pricina e sudat cu ideea de moarte). dar, repet, ai dreptatea ta, admit lucrul acesta.
    cum ziceam, insa, poetii sint mai alunecosi decit prozatorii, fiindca patineaza si schiaza excesiv…

  28. Alpha Dracon Says:

    Avem asa ceva si in italiana: in prumul rand avem „umbratile”, dar avem si un adjectiv mai rar „umbratico” care se refera la vegetale sau la animale care traiesc la umbra, si umbratile si umbratico fascineaza, mai ales din punctul de vedere fonic, dau o imagine de obscuritate fiindca in italiana nu spunem umbra ci ombra, dar -u este simtit de noi mai „dark” (sa spunem asa) decat -o. Bine, acum am inteles cum stau lucruri cu diavolii tai, si daca stau asa sunt mult mai sugestivi si fermecatori decat diavolii tout court (ma refer la diavolii care ii inspaimanta pe babele credincioase ehe!), fiind mai ambigui si neputand fi restransi numai la o categorie ontologica si la zona raului, de fapt inteleg ca asta ar fi reductiv. Contradictia este creatoare fiind matca unde se gasesc si ambiguitatea si monstruozitatea.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: