Entry for January 29, 2008

Povestea unei pasiuni fatale

Povestea pasiunii mele fatale pentru romanul Maestrul şi Margarita de Mihail Bulgakov începe în 1981, pe când aveam optsprezece ani şi eram studentă în anul I la Facultatea de Litere din Cluj, secţia română-spaniolă. Proaspăt ajunsă la facultate, m-am adaptat repejor şi cu frenezie la colegii mei causeuri şi năstruşnici (destui dintre ei), citiţi şi raisonneuri, şi făcând schimb de impresii de lectură unii cu alţii (care ce a citit şi de ce) am ajuns astfel să aflu (eu eram doldora de literatură sud-americană şi de poezie europeană) despre un rus numit Bulgakov şi capodopera sa ce trata istoria unui maestru nebun dar iluminat şi a unei vrăjitoare mântuitoare. Ah, da, era cât pe ce să uit, romanul povestea şi despre o trupă de ghiavoli hâtri care se scoborau în Moscova şi făceau o droaie de isprăvi şi farse faţă de muritorii atei ai capitalei sovietice. Şi mai era vorba şi despre o evanghelie ciudată. Susţinătorul înfocat al acestui roman era unul din colegii mei de la spaniolă, Corin, cel care, peste câţiva ani avea, de altfel, să devină bărbatul şi partenerul meu de viaţă. Destul de înciudată că eu nu auzisem despre romanul cu pricina, l-am împrumutat, după oarecare vreme, chiar de la ultrafanul său bulgakovian şi am citit romanul nu pe nerăsuflate, ci cu o curiozitate şi voluptate pe îndelete, de devoratoare de poveşti şi de lumi magice. Dar Corin nu era singurul bulgakovfil făţiş şi înminunat; unul din dascălii noştri extravaganţi (demn să facă parte tocmai din suita lui Woland – rolurile acestea, însă, le-am repartizat cu destul histrionism ceva mai târziu, după terminarea facultăţii) s-a dovedit el însuşi a fi un avocat al scriiturii bulgakoviene în general, proclamând în Maestrul şi Margarita apogeul şi triumful literar al preţuitului şi iubitului nostru Mihail Afanasievici. Nu este greu de ghicit, cred, că acest dascăl exotic în Literele clujevite era Ion Vartic (el însuşi un histrion reputat).

P.S.: Textul de faţă este un fragment dintr-un text mai amplu. Şi mai este, de fapt, o încercare de publicitate obstinată pentru serialul Maestrul şi Margarita care rulează din nou, de data aceasta pe TVR Cultural, în fiecare luni de la ora 23.00!

12 răspunsuri to “Entry for January 29, 2008”

  1. Mesmeea Says:

    in imagine, cei doi, Elena Sergheevna (modelul Margaritei) si Mihail Afanasievici, in perioada lor deplina de dragoste si jucausenie.
    ii rog pe cei care citesc blogul Mesmeeii sa nu mai rosteasca si scrie numele eroinei decit ca Margarita, pentru ca asa este corect!
    le multumesc tuturor celor care mi-au trimis mesaje pe mail sau pe blog, ca sa ma anunte de reprogramarea serialului.
    ieri a rulat primul episod!

  2. Jazzo Says:

    certo este ca merita sa-ti brodezi povestea vietii pe povestea Maestrului Bulgakov

    ( eu am citit-o cand aveam 14 ani dar nu mi-a folosit la mare lucru)

  3. Mesmeea Says:

    prima observatie o iau ca pe o ironie (sic!). la a doua raspund asa – la 14 ani nici nu are cum sa fie priceputa capodopera lui Bulgakov (nici Alisa in Tara Minunilor nu poate fi priceputa la 14 ani, ci doar pe la vreo 20!), asa ca reactia de respingere a fost cit se poate de normala.

  4. Jazzo Says:

    nu e necesar sa iei observatia mea ca pe o ironie, dar nu ma supar daca o faci 🙂

    am recitit povestea de cateva ori, cam la patru ani o data. dar nu mi-a folosit la mare lucru!

  5. Mesmeea Says:

    credeam ca s-a priceput – daca am indicat in paranteza termenul sic! insemna ca ironia cu pricina era una amiabila, nicidecum una agresiva.
    in ce priveste nereceptarea nicicum a „Maestrului si Margaritei”, ma mira ca nu a existat (la nivel constient) un efect macar minimal. zic insa ca la mijloc este altceva cu tilc, anume – tocmai incercarea de recitire o data la patru ani va fi folosit dinsa la ceva, atita doar ca (re)cititorul cu pricina nu stie. intrucit ar fi absurd sa reparcurgem o carte de atitea ori, fara sa existe o cheie launtrica sau macar estetica care sa justifice respectiva recitire. drept care zic si cred (asa, intuitiv) ca va fi folosit M & M la ceva, dar sau cititorul cel recititoriu (id est Jazzo) nu stie, sau nu vrea sa recunoasca (din motive pe care nu am de unde si cum sa le cunosc, banuiesc etc.). la urma urmei nu recitim decit cartile care ne plac, nu pe acelea care ne displac sau care nu ne folosesc (launtric) la nimic. cine poate fi intr-atit de incapatinat (si de ce?) incit sa reciteasca o carte din 4 in 4 ani, desi aceasta nu „ii foloseste la mare lucru”? a fost o recitire din snobism, atunci, sau din plictiseala pur si simplu? numai cine cauta ceva special intr-o carte o reciteste de atitea ori… ba chiar s-ar putea spune ca acel recititoriu are o legatura aparte cu acea carte.

  6. Artemis Says:

    In sfarsit, voi vedea si eu Maestrul si Margarita!!! Multam fain! 🙂

  7. Mesmeea Says:

    mai exista inca doua ecranizari pentru televiziune ale Maestrului si Margaritei – una facuta tot de rusi in 1994, alta facuta de italieni, asijderea prin anii 90 ai secolului trecut. toata chestiunea este aceea ca nu imi prea vine sa ii aud pe Maestru ori pe Margarita sau suita de diavoli vorbind in italiana (Bulgakov are savoare doar in rusa). ecranizarea din 1994 am vazut-o – acolo e mai buna interpretarea Maestrului decit in versiunea din 2004-2005, cea care ruleaza acum (in schimb Margarita nu este prea inspirat aleasa, fata de actrita minunata din versiunea cea mai recenta).

  8. olga stefan Says:

    eu am citit „maestrul si margarita” la 16 ani, nu-mi fusese recomandata cu prea mare caldura. taica-mio zicea ca era „la moda” pe vremea lui. efectul lecturii, insa, a fost foarte similar cu cel pe care-l descrieti dumneavoastra (o curiozitate insufletita de voluptatea magiei descoperite intr-o forma fara cusur – mi se parea mie ca totul se leaga perfect, ca fiecare episod se desfasoara asa cum se cuvine. in plus, inca o vreme dupa citirea romanului am avut cele mai frumoase experiente onirice ever (nu le-am povestit si nici nu le voi, pentru ca ar parea inventate…) si pentru o saptamana am lasat sa se astearna „tacerea” peste biblioteca. n-am putut profana amintirea cartii:) (din cate imi amintesc, am „profanat-o” in cele din urma cu un roman de fowles – omida 🙂 )

  9. Mesmeea Says:

    ma bucur, olga, ca efectul bulgakov a fost intens si scintilant (asa reiese).

  10. DeScribor Says:

    „Istoria unui maestru nebun, dar iluminat şi a unei vrăjitoare mntuitoare” – ma leg de cuvintele astea si caut, acolo unde mi se pare ca este, cumva legatura dintre scris si gestul „decisiv”, un fel de zis(=scris)si facut. Serialul e si el destul de captator, ca sa zic asa…

  11. DeScribor Says:

    Fotografia e foarte frumoasa!

  12. Mesmeea Says:

    cam rar se ivesc vrajitoare mintuitoare pre lumea aceasta, adevarat?
    da, este fotografia cea mai intensa (ca sa zic asa) a Maestrului B si a Margaritei sale, muza si sotie (a treia). mai exista, insa, o fotografie ravasitoare, am vazut-o la Moscova la unul din Muzeele Bulgakov, dar exista si pe site-urile dedicate scriitorului – e poza autorului (bolnav deja) cu tichie (de Maestru) pe crestet…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: