Entry for October 16, 2007

(gigant modelat de David Altmejd, Bienala de la Veneţia)


Carnavalescul binevenit:


o tabără de scriere creatoare, un maraton de poezie şi-un târg de carte


Nimic mai reconfortant şi sănătos-exotic (ce paradox!) decât o tabără de scriere creatoare în România: o tabără
(poreclită Literatura Provocată) de scris, după tehnici predate de scriitori şi teoreticieni care practică aşa ceva în mediul academic (şi relativ academic). Acest lucru s-a petrecut la Ipoteşti între 25 şi 30 septembrie. Un proiect iniţiat de Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, din Cluj. Au participat, ca tutori ai atelierelor de scriere creatoare: Alexandru Muşina, Caius Dobrescu, Daniel Vighi, Romaniţa Constantinescu, Romulus Bucur şi subsemnata. Participanţii-învăţăcei (din Bucureşti, Timişoara, Braşov şi Cluj) au fost în număr de treizeci. S-au susţinut şase ateliere de scriere creatoare, dar a existat şi un desfăşurător-şnur de prezentare a atelierelor de scriere creatoare susţinute în locurile lor de baştină. Proiectul concretizat Literatura Provocată a produs nu doar poeme şi proză, ci şi un Cadavre Exquis de final, cu treizeci şi unu de autori! Au participat, majoritar, iniţiaţi în creative writing, dar şi neiniţiaţi, doritori a fi iniţiaţi!

Puţină lume de la noi ştie despre aceste seminarii şi ateliere de creative writing, deşi, în afara scriitorilor participanţi la Ipoteşti, mai sunt multe alte nume de anvergură care au practicat şi practică aşa ceva, în mediul academic sau în afara lui: Mircea Cărtărescu, Simona Popescu, Andrei Bodiu, Alina Cădariu, Mihai Ignat, Radu Macrinici, Viorel Marineasa. Poetul-călugăr Adrian Urmanov coordonează, de trei ani de zile deja, la mănăstirea Râşca din Moldova, o tabără de scriere creatoare (care durează zece zile) pe poezie. Regretatul Gheorghe Crăciun fusese, la rându-i, ca dascăl la facultate, un împătimit al scrierii creatoare, practicând aşa ceva, inclusiv la şcoală, pe când era tânăr profesor de română (în vremea comunismului) la Zărneşti. Alt regretat, poetul Augustin Pop, ţinuse experimental un asemenea seminar facultativ ofertat la Facultatea de litere din Cluj, în 1996. Dar „veteranul” tutore al unui curs de scriere creatoare în mediul academic (din 1992) este Alexandru Muşina (la Ipoteşti era tachinat cu simpatie şi tandreţe ca fiind un soi de „episcop” adaptat la creative writing)!

Există două direcţii şi nuanţe în predarea scrierii creatoare: una este foarte exactă şi se referă strict la varii tehnici de a scrie literatură (indiferent dacă este vorba despre poezie, proză ori teatru). O altă nuanţă, mai rar practicată, întrucât este mai riscantă şi mai alunecoasă, este aceea de a-i învăţa pe ucenici nu neapărat tehnici de a scrie, ci o cale de a se căuta şi găsi lăuntric prin intermediul scriiturii creatoare: în acest caz produsele sunt „texte” şi nu în mod limpede poezie, proză sau teatru.

Oricum ar fi, însă, este clar că atelierele de scriere creatoare nu doar că s-au împământenit în România, dar au chiar oarecare anvergură şi stârnesc entuziasm în aceste vremuri recente, ceea ce este mai mult decât promiţător, este normal! Dar firesc cu adevărat ar fi dacă aceste ateliere de creative writing ar deveni cursuri şi seminarii de creaţie, incluse, cu drepturi depline, în spaţiul academic. De-abia atunci, probabil, literatura provocată nu ar fi o Cenuşăreasă din umbră, praf şi pulbere!

Un alt eveniment carnavalesc-literar întru totul binevenit a fost maratonul de poezie de la Sibiu, din 5-6 octombrie, organizat în forţă şi cu mult curaj managerial de Andrei Bodiu (poreclit, de aceea, cu acest prilej „bossul” sau „mogulul”, răguşit şi gripat ca un mafiot trecut prin ciur şi dârmon). Cu adevărat un maraton de poezie, fiindcă a durat de la nouă dimineaţa până la două dimineaţa a doua zi, adică şaptesprezece ore, o premieră în România, şi nu numai. Au participat peste optzeci de poeţi din toate zonele, din toate generaţiile, practicând toate stilurile poetice posibile, din ţară, şi câţiva şi din străinătate. S-a citit şnur poezie la gram, kilogram şi miligram, câte zece minute, s-a şi polemizat pe alocuri (ceea ce a mai pipărat maratonul în cel mai apetisant sens cu putinţă). Generaţiile poetice au fost amestecate între ele – doar la final, cei mai tineri poeţi, doimiiştii, fiind selectaţi compact, aproape ca într-un comando. Au existat câteva momente de vârf, de pildă Alexandru Muşina recitându-şi celebrul şi clasicul deja poem Budila Expres, sau Andrei Codrescu practicând aproape o incantaţie în română şi engleză; ori Mircea Cărtărescu recitând câteva din consacratele sale de acum douăzeci şi cinci de ani. Simpatic şi histrionic a fost traducătorul şi poetul belgian Jan Mysijkin, ţinând populaţia poeticească sălăşluită în sala Aula Magna a Universităţii Lucian Blaga din Sibiu pur şi simplu cu gura căscată! Sau Vasile Leac, plin de poante năstruşnice, făcând să chicotească auditoriul (chiar dacă nu era vorba tocmai de poezie)! Sala a fost destul de plină, plină şi foarte plină, poeţii au cozerit (îngăduit să-mi fie acest barbarism!, dar poetă sunt şi eu), au mustăcit, au zâmbit, au mai şi adormit, au ciugulit din când în când, au cafegit şi tot aşa. Evenimentul a fost mediatizat şi a meritat cu prisosinţă: poeţii au deprins în toiul maratonului ideea că nu este nimic rău în a accepta felul diferit al celuilalt de a scrie. Cred că a fost cea mai mare izbândă a maratonului, împreună cu atmosfera de reală agora poeticească.

Târgul de carte de la Frankfurt: oare poate să îşi imagineze cineva câţiva kilometri de carte, din care se-nfruptă bulimic oameni veniţi din toată lumea? Hale uriaşe, un soi de adaptate bou-vagoane pentru vremuri post-postmoderne! Şi carte cât să te saturi pentru toată viaţa. Concluzie: ori să nu mai scrii nimic, ori să te retragi pe o insulă şi să scrii în delir continuu, fără să îţi mai pese de nimeni şi nimic. Hmmm!

Anunțuri

8 răspunsuri to “Entry for October 16, 2007”

  1. Artemis Says:

    Cat despre Creative Writing, va spun ca exista un astfel de curs (optional, anul IV) la catedra de engleza, de la Universitatea de Vest din Timisoara, curs pe care l-am urmat si eu. A fost EXTRAORDINAR! Dureaza doua semestre, unul – poezie, celalalt – proza (short stories), dar include doar (simple) metode si tehnici de scriere. Imi pare rau de un singur lucru: ca nu exista un astfel de curs in limba ROMANA, la Timisoara ma refer. In schimb, exista un masterat in Creative, tot la catedra de engleza.
    Mai exista atelierul de creatie (proza) „Ariergarda”, condus de Daniel Vighi, impreuna cu Viorel Marineasa si Lucian P.Petrescu (care fac lucruri minunate!).

    Ideea cu insula este seducatoare. 🙂 Iar acei kilometri de carte n-au fost scrisi de acelasi om…

  2. Mesmeea Says:

    Este excelent ca exista asa ceva in Timisoara. Daniel Vighi a si povestit despre toate acestea la Ipotesti, dar mai ales despre atelierul Ariergarda.
    Pentru 2008 si eu pregatesc un atelier de proza in cadrul Centrului de Cercetare a Imaginarului, cu o surpriza de proportii si o propunere ludica asijderea. Sper sa functioneze!

  3. Micaela Says:

    vad ca la bucuresti, la o conferinta a comunicatorilor si invatzatorilor de comunicatori (or smth.) vor preda creative writing mircea cartarescu si ioana parvulescu. ceea ce ma face sa ma gandesc la o scoala de creative writing pentru critici, care n-are cum iesi bine, oricum mi-as imagina-o, cred ca tot varza ar fi, spre deosebire de cestelalte, de poezie si proza, care nu au cum sa iasa altfel decat bine.
    hihihi, un comentariu „semantic”: cum bulimia e tulburarea de alimentatie in care mananci mult si vomezi dupa fiecare ingurgitare, ma intreb cum or fi aratat acei kilometri de carte dupa ospatzul bulimic si cam in ce culori si substantze s-o fi regurgitat. just being wicked, of course…

  4. Micaela Says:

    a, uitasem sa spun ca, la a doua privire, gigantul asta catre golem ma duce cu gandul.

  5. Mesmeea Says:

    corect cu interpretarea bulimica, tocmai de aceea spuneam ca iti vine, dupa ce vezi un asemenea urias tirg de carte precum la Frankfurt, fie sa o iei la sanatoasa pentru totdeauna,camuflindu-te pe o insula, fie sa nu mai scrii nimic, niciodata.
    creative writing pentru critici? nu stiu ce sa spun. nu am de gind sa fac vreodata asa ceva. nici pe teatru macar nu vreau. dar pe poezie si mai ales pe proza, oh, da, da, da.

  6. Mesmeea Says:

    si, da. interpretarea golemica este exacta.

  7. Malintzi Says:

    ultima mea isprava a fost sa-mi distrug modemul, asa ca scriu pe fuga de la o prietena. sunt tare norocoasa pentru ca am fost la ipotesti (unde a fost grozav. ar fi muuulte de povestit) si am fost si la sibiu – unde am mers pe cont propriu, haha. am rezistat la maraton, cum sa nu rezisti? ciudat ca naiba e ca am vorbit cu studentii de la litere din sibiu, in trecere p-acolo sa-si ia orarul!!! maratonul a fost in facultatea de litere, dar confratii mei literati – vreau sa cred ca doar unii dintre ei – habar nu aveau ce se intampla acolo!groaznic!. oricum, au fost in sala (si) studenti de la literele sibiene, filosofie, jurnalism, elevi de liceu, studenti din brasov&cluj (cam putini…) si foarte multi poeti consacrati :). dupa-masa sala a fost aproape plina.
    p.s. ca sa nu mai spun ca am l-am si filmat pe poetul belgian, Jan Mysijkin (got him on tape, ;-). e criminal!)

  8. Mesmeea Says:

    comentariul lui malintzi exact pentru ideea de carnaval pledeaza…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: