Entry for October 14, 2007

Cadavre exquis



Mi-am tăiat unghiile pentru ultima dată în garsoniera noastră, pe masa din bucătărie. Ţi le las amintire, poate vei crede că tâmpenia mea e doar lipsă de bărbăţie, mai ales că puterea masculilor stă în unghii. Unghii mici, îmbibate în umezeala vănii lăcuite cu sânge. Mă faci să zâmbesc până la lacrimi, femeie nenorocită, cu superstiţiile tale de gâsculiţă provincială! S-ar putea, totuşi, ba nu, nu s-ar putea, mi-ai dovedit-o la puterea n. Femeie împuţită, care nici măcar nu ştii să părăseşti un bărbat cum se cuvine! Nu că aş fi eu expert în a fi părăsit, dar fără unghii un om nu este om, un bărbat nu este bărbat, este altceva, este… Sau poate fi dragostea scoasă de sub patul nostru, fără să ştii că în fiecare unghie a noastră stă o dragoste. Nu ştiu, habar n-am, dar dacă bărbăţia mea erau unghiile, acum ea zace risipită pe masa din bucătărie. Eu măcar nu am unghii de porţelan şi nu-mi tremură mâna nici când tai unghii mici sau când voi tăia de la rădăcină alt păr de femeie.

(text scris la 11 mâini, în manieră suprarealistă, dar nu în orb, ci prin lectura frazelor de dinainte, la Ipoteşti, în seara de 26 septembrie; text afişat acum pe blog întrucât cred nebuneşte în puterea poeziei; proaspăt întoarsă de la Târgul de carte de la Frankfurt, unde astăzi am scris pe brânci pe malul fluviului şi în aeroport, aşteptând avionul spre Clusium)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: